Nimeni n-a ştiut ce talente de suflător are rozătorul Castorică, cel cu faţa buhăită şi privirea rătăcită. La început de carieră a fost un virtuos procuror flautist, de convingere comunist. În democraţie, a devenit ziarist trombonist, care s-a remarcat prin calomniile sale pe care le credea de-a dreptul incendiare. După ce a exersat ani de zile la acest instrument, a devenit de-a dreptul eminent. Apoi a considerat că a venit timpul să schimbe din nou instrumentul. Cu ajutorul calculatorului a devenit trompetist al neamului. În calitate de senator, a suflat la trompetă până l-a durut la rozetă. În tot acest timp, pe foarte mulţi i-a atacat, demonstrând că este un trompetist ratat. În cele din urmă a ajuns un trompetist mizerabil, recent fiind declarat incompatibil. În fiţuica sa jalnică dementul a schimbat din nou instrumentul. Castorel cel tembel a ajuns să se creadă trompeta Bucureştiului. Bineînţeles că e vorba de o trompetă spartă, cu voce tot mai răguşită, dar la fel de tâmpită. Însă pentru Castor nu mai contează acest detaliu minor, întrucât visează să redevină procuror. Castorul şi-a ales deja instrumentul. Este vorba de un cimpoi cu bile, nu ştim dacă fixe sau mobile. Lăsând bilele cimpoiului la o parte, îl aşteptăm pe Castor să cânte mai departe. Îl aşteptăm pe scena Filarmonicii, să vedem şi noi cum suflă la cimpoi. Considerăm că va fi foarte priceput, mai ales când va cânta din şezut. Îi urăm succes şi baftă la cele două bile, mai mult sau mai puţin mobile.
