Lovitura începutului de an, în fotbalul românesc, a venit pe filiera Gigi Becali – Gică Hagi. Este o lovitură pe multe direcţii: sportivă, juridică, umană, de imagine. O piesă în care toţi actorii fac profit spectaculos. Gigi Becali scapă de viaţa non-stop între zidurile puşcăriei, urmând să iasă în fiecare dimineaţă pe poarta Penitenciarului Poarta Albă pentru a merge la serviciu, cel puţin opt ore de zi, la Academia de fotbal “Gheorghe Hagi”. Sigur că pe seară, când îşi va isprăvi obligaţiile de muncă prevăzute în contractual de consilier, va reveni în celula de infractor, unde, de când se dă stingerea şi până sună deşteptarea, va încerca să doarmă printre sforăiturile colegilor de recluziune. Gică Hagi dă o lovitură financiară în plină criză: în semn de recunoştinţă pentru gestul de omenie al naşului său, Becali i-a transmis acestuia că va suporta din propriul buzunar toate cheltuielile clubului pe perioada cît va fi încarcerat la Poarta Albă. Asta înseamnă cel puţin un aşi jumătate de aici înainte (în funcţie de aprobarea sau nu a eliberării condiţionate).
Aşadar, preţ de un campionat şi jumătate, până în vara lui 2015, Hagi n-ar mai avea griji financiare în privinţa echipei sale. Cu o condiţie: aceea ca Becali să se ţină de cuvânt! La acest capitol, patronul Stelei se află într-o situaţie jenantă faţă de Hagi. În iunie 2007, finul Becali l-a numit pe naşul Hagi antrenor la Steaua. Mare lovitură de imagine! Plus promisiuni că antrenorul va avea mână liberă, că-şi va putea face meseria în linişte, că nu se va băga nimeni peste el. Rezultatul? Trei luni mai târziu, în septembrie 2007, deşi Hagi calificase Steaua în grupele Ligii Campionilor, Becali l-a alungat din Ghencea, potopindu-l cu vorbe grele. Din “hahaleră” şi “rege vagabond” nu l-a scos. “Hagi are caracter zero, caracter murdar!”, urla latifundiarul, batjocorindu-şi naşul pe la toate televiziunile care-i deschideau uşa. Tot atunci, din întunecimea gândirii sale, Becali a decretat: “A vrut să mă distrugă, să distrugă imaginea mea!” Sau: “A vrut să mă execute, am văzut la el un talent de escroc internaţional, de mare parşiv!”
Hagi a înghiţit jignirile şi a mers mai departe. Rănit prin îndepărtarea de la Steaua, la gloria căreia sculptase cu crampoanele, “Regele” a trudit să-şi construiască propriul club, pentru a nu mai fi la mâna unui patron precum finul Gigi. Iar acum, la şase ani şi jumătate de la cruntele blesteme ieşite din gâtlejul lui Becali, acel club clădit cu suferinţă de Hagi devine colacul de salvare al lui Gigi. Toată lumea vede că naşul încearcă să-şi ajute finul zurbagiu, nicidecum să-l “distrugă”, să-l “execute”.
Victima îşi salvează agresorul – superbă pildă de toleranţă creştină! Şi o lecţie memorabilă predată de “regele vagabond” celui care, atunci când se afla în libertate, chema televiziunile să-i filmeze sfinţenia şi să-i surprindă dialogurile cu îngerii…
Grigore Cartianu