În această perioadă, majoritatea credincioşilor ortodocşi sărbătoresc Botezul Domnului şi Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul. Însă sunt şi foarte mulţi creştini care ţin sărbătorile după calendarul iulian, astfel că în această perioadă se celebrează marele praznic al Naşterii Domnului. Iar printre aceştia se numără aproximativ 2.000 de credincioşi din judeţul Satu Mare. Calendarul iulian, sau pe stil vechi, este decalat cu 13 zile faţă de calendarul oficial. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924.
Comunitatea ucraineană, în sărbătoare
Printre cei care sărbătoresc în aceste zile marele praznic al Naşterii Domnului se numără şi comunitatea ucraineană din judeţ, care numără circa 2.000 de credincioşi. Tradiţiile sărbătorilor de Crăciun sunt identice atât la creştinii de rit nou, cât şi la cei care ţin sărbătorile după calendarul iulian. Astfel, în ziua de Crăciun fiecare creştin merge la biserică, la Sfânta Liturghie, după care, la prânz, familiile se reunesc la masa tradiţională, cu preparate din purcel de lapte fript la jar, sarmale, peşte, ciorbe şi borşuri, zacuscă, totul stropit din abundenţă cu vin rubiniu şi votcă. În seara de Crăciun, odată cu lăsarea serii, copiii încep să umble cu colindul. Pe parcursul celor trei zile de Crăciun se joacă Viflaimul, care este o piesă de teatru popular care prezintă Naşterea Domnului, însă obiceiul se mai păstrează în Maramureş atât la români, cât şi la minorităţile etnice şi încă în câteva zone mai izolate din judeţele din nordul României, precum Satu Mare sau Sălaj.
Scurt istoric
Înainte de Hristos existau două sisteme de calculare a timpului unui an: unul al egiptenilor – care era mai corect, dar nici el perfect – de 365 zile, altul, al romanilor, care era de 355 zile. Însă, rămânea anual o diferenţă de timp de zece zile între aceste două sisteme, şi chiar între fiecare dintre ele şi calendarul solar. După această constatare, s-a simţit nevoia de îndreptare a lor şi a punerii lor în acord cu calendarul ceresc. Astfel, împăratul roman Iuliu Cezar, în anul 46 î.Hr., adoptă sistemul de calcul egiptean, sistem care s-a numit “calendarul iulian”. La 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut o reformă, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit “gregorian” sau “stilul nou”, iar Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924.
Pavel Prodaniuc
