More


    RETROSPECTIVĂ Președinția în 2014 – de la ‘președintele jucător’ la președintele care vrea schimbarea modului de a face politică

    =

    1

    Președintele “jucător” Traian Băsescu și-a încheiat mandatul prezidențial în 2014, după zece ani la “cârma” țării, iar la Cotroceni a venit fostul primar al Sibiului Klaus Iohannis, care își propune schimbarea modului de a face politică.

    Acest an a debutat sub semnul disputei dintre fostul președinte Traian Băsescu și premierul Victor Ponta. Prezent la bilanțul CSM, la începutul lunii ianuarie, fostul șef al statului declara că independența magistraților este “atâta cât își ia fiecare”.

    “Cât își ia fiecare magistrat, atâta independență are. Domnule procuror general, pentru că tot ne întâlnim aici, vreau să știți că o să vă mai sun când vor fi probleme care vizează funcționarea sistemului, pentru că, până la urmă, eu v-am numit prin decret. Eu nu sunt bun numai să vă numesc prin decret și nu o să vă sun niciodată pentru vreun dosar, dar pentru lucruri în care am atribuțiuni, ca spre exemplu a veghea la buna funcționare a instituțiilor statului, pot să vă sun și pe dumneavoastră, și pe președintele CSM”, afirma atunci Traian Băsescu.

    Declarația a fost taxată de Victor Ponta care aprecia că Traian Băsescu nu a procedat bine atunci când i-a transmis procurorului general că-l va suna de câte ori va considera că este nevoie și a adăugat că viitorul președinte al României nu trebuie să mai fie “șapte șefi în unul”.

    “S-a obișnuit de când cu Daniel Morar. El avea unul care-i răspundea mereu, sau pe Papici, că se conversa cu el. Nu se va mai întâmpla acest lucru și viitorul președinte nu trebuie să-l mai sune pe procurorul general, nu trebuie să-l mai sune pe procurorul de caz. Nu, viitorul președinte nu trebuie să mai facă acest lucru. Evident când vorbim de sistem, acesta e sistemul, regimul Băsescu: pun eu mâna pe telefon și-l întreb: bă, ce faci cu dosarul? Nu se mai poate. Fiecare cu treaba lui. De cum arată sălile de judecată e treaba CSM-ului, a Ministerului Justiției. (…) De aceea am și discutat cu conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție, bugetul cu totul poate foarte bine să treacă la Înalta Curte. Deci nu e treaba președintelui, nu are el, personal, nicio treabă cu treaba asta. Nu poate fi el și prim-ministru, și procuror-șef la DNA și șeful Parlamentului, că-l deranjează Parlamentul. S-a terminat cu lucrul acesta”, susținea premierul.

    De asemenea, el afirma că Adrian Năstase este un condamnat politic, motivând că “începând cu anul 2005 acesta a fost principala țintă a președintelui Băsescu și a oamenilor săi”.

    În replică, Traian Băsescu susținea că declarațiile lui Victor Ponta la adresa justiției aduc grave prejudicii României în calitate de stat membru al Uniunii Europene și NATO și îi cerea acestuia să respecte Acordul de colaborare instituțională dintre cele două Palate.

    În septembrie, tema justiției a fost reluată de Traian Băsescu, care afirma că obiectivul major al premierului Victor Ponta este de a câștiga Președinția României pentru a putea pune sub control justiția.

    “Este o caracteristică a PSD, dar și a activului lor: ura împotriva statului, ura împotriva justiției, ura împotriva legii. Ei vor legea să o facă ei pentru ei și neamurile lor, prietenii lor, dar nu pentru țară. Ăsta este și obiectivul major al lui Victor Ponta și al lor: câștigarea Președinției pentru a putea pune sub control justiția. Și nu este nicio deosebire între modul cum gândește Victor Viorel Ponta și Voiculescu, Victor Viorel Ponta și celebrul senator Voicu, care trafica și chema la ordine judecători, trafica sentințe ș.a.m.d. Deci nu sunt deosebiri. Acesta este semnalul îngrozitor. E ca un giulgiu aruncat peste țară mentalitatea PSD cu privire la lege și la justiție”, spunea șeful statului.

    Pe de altă parte, președintele Băsescu a răspuns solicitărilor venite din partea justiției cu privire la foștii miniștri. Astfel, el a aprobat cererile de urmărire penală pentru Cristian David, fost ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni, și în cazul celor cinci foști miniștri anchetați în dosarul Microsoft — Adriana Țicău, Gabriel Sandu, Alexandru Athanasiu, Nicolae Mihai Tănăsescu și Daniel Funeriu.

    *** Accidentul aviatic din Apuseni — Băsescu învinuiește Guvernul, Ponta STS-ul

    După accidentul aviatic din Munții Apuseni, premierul Victor Ponta îi cerea lui Traian Băsescu să-i comunice data următoarei ședințe a CSAT, arătând că el a luat măsuri la nivelul Guvernului după acest accident și că, probabil, că le va lua și președintele la nivelul Serviciului de Telecomunicații Speciale. În acest context, Băsescu a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

    Băsescu a susținut că în cazul accidentului aviatic au existat persoane neautorizate care au transferat responsabilități de coordonare către ‘te miri cine’ și că responsabilitatea Ministerului Transporturilor și a Ministerului de Interne nu poate fi ‘dată deoparte’ în acest caz. El a mai spus că nu va sta pe gânduri în ceea ce privește destituirea șefului STS, dacă cineva va dovedi că acest serviciu ar fi avut mai multe capabilități.

    Ministrul de Interne de la acea dată, Radu Stroe, a demisionat din funcție, în contextul tragicului eveniment din Apuseni.

    Ulterior, PSD a prezentat un proiect de lege prin care Serviciul de Telecomunicații Speciale trecea la Ministerul de Interne, în coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență, condus de secretarul de stat Raed Arafat.

    *** Comisia Nana pentru terenurile lui Băsescu

    La începutul anului, senatorul PSD Gabriela Firea anunța începerea audierilor în cadrul comisiei Nana pentru terenurile achiziționate de familia Băsescu la Călărași. Între timp, Corpul de control al prim-ministrului a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în cazul schimburilor de terenuri din comuna Nana, județul Călărași, după ce a constatat operațiuni și acte ilicite care pot întruni elementele constitutive ale unor infracțiuni.

    În acest context, Traian Băsescu le solicita polițiștilor și procurorilor șefi să ancheteze imediat neregulile constatate de Corpul de control al premierului Victor Ponta în cazul Nana, punctând că dacă există o încălcare a legii trebuie să răspundă. El preciza că terenurile de la Nana au fost achiziționate ‘cinstit’, fiind vorba despre o tranzacție realizată între două persoane private.

    În această problemă, fostul șef al statului s-a ales cu o plângere penală, după ce a afirmat că senatorul Gabriela Firea “mai bine să se uite pe moșia soțului ei unde este primar, că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu-i atentă”. “Înțeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele”, declara Băsescu.

    Procurorii Parchetului General au deschis un dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj în legătură cu plângerea penală depusă de senatorul PSD Gabriela Firea împotriva lui Traian Băsescu, însă procurorii au dispus suspendarea anchetei invocând imunitatea de care se bucură președintele. În iulie, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv plângerea prin care senatorul PSD Gabriela Firea contesta decizia Parchetului General de suspendare a anchetării președintelui Traian Băsescu.

    Documentele care au stat la baza activității Comisiei Nana au fost transmise Pachetului General, iar Băsescu declara că nu are nicio emoție în acest caz. “Nu am niciuna (n.r. emoție), că solicitarea s-a făcut înainte de vacanța parlamentară. (…) Parchetul General a făcut demult solicitarea pentru aceste documente. Acum și-au adus aminte parlamentarii să le dea. Nu am nicio emoție pentru că fiica mea nu a beneficiat de actul inițial de împroprietărire pe care l-au făcut sub semnătura prefectului. Fiica mea a fost un cumpărător de bună credință de la al doilea sau la al treilea proprietar al acelor suprafețe”, spunea Băsescu.

    *** Acciza la carburanți și reducerea CAS la angajator — alte subiecte de dispută între Băsescu și Ponta

    În ianuarie, fostul șef al statului Traian Băsescu anunța că decizia sa categorică este aceea ca taxa suplimentară la carburanți să nu se introducă. La discuțiile cu delegația comună a FMI, CE și BM a reluat această idee, menționând că nu va bloca deciziile pe care aceste instituții le au cu Guvernul României, dar să nu i se ceară să semneze ce negociază ei.

    El afirma că nu există “o dispută” între el și Fondul Monetar Internațional și că este un susținător al continuării Acordului pe care România îl are cu FMI, însă nu dorește impunerea de “taxe inutile”. La sfârșitul lunii ianuarie, premierul Ponta preciza că amânarea majorării accizei la motorină cu trei luni de la 1 aprilie este singurul lucru pe care FMI îl acceptă.

    În demersul său, Băsescu semna petiția PMP împotriva accizei la carburanți și preciza că va semna scrisoarea cu FMI dacă în textul ei nu apar creșterea taxei la combustibil și “electorata”. În schimb, Victor Ponta anunța că scrisoarea de intenție cu FMI nu conține referiri la cele două subiecte, iar pe 5 martie Traian Băsescu aprobă memorandumul pentru semnarea scrisorii cu FMI.

    Ulterior, Băsescu reafirma că taxa pe carburanți nu este necesară și făcea apel ca aceasta să nu fie introdusă. În acest sens, el a transmis scrisori premierului și Parlamentului. El declara că sistemul fiscal va fi perturbat de reglementarea prin care transportatorii rutieri își pot recupera patru cenți din acciza la carburanți.

    În ceea ce privește reducerea CAS, fostul șef al statului a solicitat consultări cu Guvernul pentru indicarea resurselor. După aceste consultări la care a participat și ministrul Finanțelor de la acea vreme, Ioana Petrescu, șeful statului declara că nu prea a avut succes și că acest lucru se datorează incompetenței Executivului.

    El a mai spus că echipa Ponta-Petrescu a fost una foarte nepregătită, cei doi având o abordare politică în discuții. În schimb, Ponta spunea că discuțiile purtate cu Băsescu au reprezentat o propagandă politică a șefului statului. În acest context, Traian Băsescu a publicat înregistrarea discuțiilor.

    Traian Băsescu a avut întâlni cu reprezentanți ai comunității de afaceri pentru a discuta despre reducerea CAS, arătând că această măsură este una de dorit dacă sunt identificate în mod clar sursele bugetare de compensare. El a cerut Parlamentului reexaminarea legii privind reducerea CAS, susținând că va crea un gol de resurse mult prea mare în raport cu celelalte obligații asumate și ar putea duce la pierderea acordului cu Fondul Monetar Internațional și cu Uniunea Europeană.

    În schimb, Parlamentul a respins cererea de reexaminare, toate grupurile parlamentare susținând reducerea CAS. Pe 18 septembrie Băsescu a promulgat această lege. El arăta, însă, că probabil anul acesta Guvernul nu va avea probleme să acopere deficitul creat la fondul de pensii prin aplicarea reducerii CAS, însă a precizat că în 2015 deficitul va crește de la 12,5 miliarde de lei la 17,5 miliarde de lei, ceea ce înseamnă un efort suplimentar al bugetului de stat de cinci miliarde de lei.

    *** Politică externă — marile preocupări: situația din Ucraina, aderarea la Schengen și Republica Moldova

    La mijlocul lunii ianuarie, Traian Băsescu arăta că România dorește îmbunătățirea contactelor politico-diplomatice pe relații în care există o tendință de trenare, fiind vizate în mod deosebit relațiile cu Federația Rusă și cu Ucraina.

    În februarie, pe fondul protestelor de la Kiev, făcea apel la omologul său din Ucraina, Viktor Ianukovici, să nu recurgă la forță, să nu ordone reprimarea protestatarilor și să găsească soluții prin dialog pentru a preveni creșterea numărului de victime la Kiev. El arăta, tot în februarie, că România va fi de acord cu aplicarea de sancțiuni individuale pentru cei responsabili de utilizarea excesivă a forței în Ucraina.

    * În privința situației din Ucraina, președintele Băsescu a avut o ședință de lucru cu structurile de securitate națională, în urma căreia s-a concluzionat că România nu este afectată direct de situația de aici și nu există riscuri imediate la adresa securității naționale a țării.

    În martie, Băsescu arăta că România cere Federației Ruse sistarea oricărei operațiuni militare care vizează Ucraina. “România consideră că orice prezență a trupelor Federației Ruse pe teritoriul Ucrainei, fără acordul acesteia și în afara acordurilor bilaterale și a notificărilor ulterioare deja existente, este o agresiune la adresa Ucrainei”, spunea el.

    De asemenea, Traian Băsescu arăta că referendumul din Crimeea este ilegal și puncta că România nu recunoaște rezultatele acestuia. În context, Băsescu declara că președintele Rusiei, Vladimir Putin, este un om puternic, care are ca obiectiv restabilirea frontierelor fostei Uniuni Sovietice.

    În mai, premierul Ponta făcea o informare în Guvern cu privire la apărarea țării și politica externă, caz în care Băsescu a declarat că premierul a încălcat “grav” Constituția abordând aceste subiecte fără să-l informeze, argumentând că pe aceste domenii președintele, și nu premierul, are atribuții. După aceste declarații, Ponta a cerut convocarea unei ședințe a CSAT, iar șeful statului l-a chemat la consultări.

    “România consideră că trebuie făcute negocieri între Kiev și reprezentanții minorității ruse din estul și sudul Ucrainei. (…) Poziția noastră este că în continuare Kievul trebuie să continue discuțiile fie sub formă de masă rotundă, fie dezbateri directe, dar care să ajungă la populație și în Donețk, și în Lugansk”, a spus șeful statului.

    * În ceea ce privește Republica Moldova, Băsescu susținea că singura soluție pentru garantarea securității acestei țări este accelerarea procesului de aderare a acesteia la UE. Pe 27 iunie, a avut loc semnarea Acordului de asociere UE-Republica Moldova, iar șeful statului sublinia că acest document reprezintă împlinirea unui efort de 10 ani. În iulie, el preciza că România menține ca prioritară în politica sa externă sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova.

    * Anul acesta, Traian Băsescu a efectuat vizite în Israel și Teritoriile Palestiniene, Germania, Turcia și a participat la Summitul Securității Nucleare de la Haga, din Regatul Țărilor de Jos, Summitul NATO din Țara Galilor și la mai multe reuniuni ale Consiliului European.

    La summitul NATO, șeful statului anunța că o structură de comandament al Alianței va funcționa pe teritoriul României.

    “Vom avea o structură de comandament NATO. În documentele care nu sunt destinate publicității, România figurează ca fiind stat care va oferi facilități pentru un comandament NATO de dimensiuni acceptabile”, spunea Băsescu.

    * Șeful statului a avut pe perioada mandatului său și obiectivul ca România să adere la spațiul Schengen. El spunea că acesta nu este doar un obiectiv de țară, ci și unul personal.

    El dorea ca până la finalul mandatului său România să adere la spațiul de liberă circulație măcar cu aeroporturile.

    La mai multe reuniuni ale Consiliului European fostul șef al statului a solicitat statelor membre ale UE dreptul României, prevăzut în Tratat, de a intra în spațiul Schengen atunci când îndeplinește condițiile, argumentând că instituțiile statului român, responsabile cu lupta anticorupție, au performanțe apreciate în raportul MCV.

    *** Băsescu, amendat de CNCD pentru declarații făcute în 2010

    În februarie, președintele Traian Băsescu a fost amendat cu 600 de lei de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, care a decis că declarațiile făcute de șeful statului în 2010 privind romii care ‘trăiesc din ce fură’ reprezintă discriminare și încalcă dreptul la demnitate al persoanelor de etnie romă.

    El a contestat la CAB decizia, care însă a respins, ca neîntemeiată, acțiunea prin care Traian Băsescu solicita anularea amenzii primite de la CNCD.


    *** Poziția cu privire la unele propuneri de miniștri

    Instalată de la sfârșitul anului 2013, criza în USL avea să se aprofundeze și să fie fatală odată cu propunerea PNL ca primarul Sibiului, Klaus Iohannis, să fie vicepremier și ministru de Interne, ca urmare a deciziei unei remanieri guvernamentale anunțate de liberali.

    Șeful statului spunea că Iohannis este un câștig pentru Executiv. În contextul în care Ponta nu a acceptat această propunere, miniștrii PNL au demisionat din funcțiile deținute în Guvern. El propunea PSD să cedeze și Iohannis să fie numit în Guvern.

    Pentru ruperea USL, Băsescu l-a considerat responsabil pe Victor Ponta. După acest episod, avea loc intrarea la guvernare a UDMR, iar șeful statului aprecia că este vorba de un nou Guvern și ar trebui să treacă prin Parlament deoarece instalarea ar fi neconstituțională.

    În schimb, Ponta arăta că Băsescu nu poate contesta la CCR hotărârea Parlamentului de a învesti noul Cabinet. Ulterior, miniștrii propuși au fost avizați de Parlament, iar apoi Guvernul a fost votat de plen.

    Șeful statului îi cerea lui Ponta să își asume în Parlament un nou program de guvernare, iar premierul a prezentat un program de acțiuni. Ponta a reclamat la Curtea Constituțională a României un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și președinte cauzat de refuzul șefului statului de a-și exercita atribuțiile constituționale. Sesizarea din martie a rămas fără obiect după ce Băsescu a semnat numirea noilor miniștri.

    În iulie, Kelemen Hunor demisiona din funcția de vicepremier și ministru al Culturii, iar ulterior și Liviu Voinea din cea de ministru al Bugetului.

    În acest context, Ponta i-a propus pentru aceste portofolii pe Rozalia Biro și Claudiu Manda, însă președintele Băsescu a apreciat că aceste nominalizări sunt nepotrivite și i-a cerut premierului să se gândească la alte soluții. Premierul și-a menținut propunerile, iar ulterior șeful statului le-a respins. În acest context, Ponta arăta că denunță pactul de coabitare cu șeful statului, iar Băsescu preciza că abordarea este greșită.

    După acest moment, prim-ministrul Ponta l-a propus pe Darius Vâlcov la Buget, însă ceremonia de depunere a fost amânată, șeful statului invocând lipsa de la acest eveniment a lui Ponta. Ceremonia a fost reprogramată și noul ministru a depus jurământul.

    Pe 9 octombrie, președintele Traian Băsescu anunța că a semnat decretul de revocare din funcțiile de ministru al Culturii și vicepremier a lui Kelemen Hunor, iar Victor Ponta era desemnat ministru interimar al Culturii și viceprim-ministru.

    Ponta a nominalizat-o pentru portofoliul rămas vacant pe Csilla Hegedus, iar la Externe pe Mihnea Motoc, după ce Teodor Meleșcanu a demisionat din funcție ca urmare a modului în care a fost organizat votul la prezidențiale în străinătate. Meleșcanu i-a succedat în funcție lui Titus Corlățean, care a demisionat din aceleași motive. Șeful statului aprecia că Guvernul a obstrucționat votul în străinătate. Ca urmare a unei posibile incompatibilități invocate de Băsescu în cazul lui Motoc, Ponta l-a desemnat în funcția de ministru de Externe pe Bogdan Aurescu.

    După ieșirea UDMR de la guvernare în decembrie, s-a format un nou Guvern cu liberalii reformatori în componență. Noul Executiv a fost votat de Parlament.

    La depunerea jurământului de învestitură, președintele Băsescu declara că hotărârea Parlamentului cu privire la numirea miniștrilor este obligatorie, motiv pentru care va primi și jurământul miniștrilor pentru Dialog Social, Liviu Pop, și al Educației, Sorin Cîmpeanu, deși aceștia au “contribuit prin distrugerea de instituții ale educației la un fals în interes public”.

    *** Implicarea în campaniile electorale

    La alegerile pentru PE, șeful statului spunea că nu există subiecte de dezbatere ale candidaților la acest scrutin. El și-a anunțat sprijinul pentru PMP în campania electorală. În context, el a îmbrăcat un tricou cu PMP și a făcut poze cu reprezentanți ai acestui partid. Băsescu arăta că nu a încălcat Constituția. “Mă îmbrac cum vreau, voi vota PMP”, spunea Băsescu, la acea dată.

    În schimb, Guvernul a transmis CCR sesizarea privind dreptul președintelui de a participa la campania electorală, care însă a fost respinsă.

    În campania pentru prezidențiale, desfășurată sub semnul acuzațiilor președintelui că premierul Victor Ponta a fost ofițer acoperit SIE, Băsescu a susținut-o pe candidata PMP, Elena Udrea, pe care o cataloga cel mai onest candidat, deși admitea că aceasta nu are șanse să câștige. El mai spunea că atât Victor Ponta, cât și Klaus Iohannis “sunt mincinoși și corupți”.

    În octombrie, în presă au apărut fotografii cu Elena Udrea și Alina Bica aflate la Paris. Președintele Traian Băsescu declara că fotografiile sunt o nouă “probă” că “serviciile secrete” s-au implicat în campania electorală.

    La votul din primul tur, Băsescu declarat că este timpul schimbării unui mod de a fi președinte și că după zece ani va veni un alt tip de șef de stat.

    “În primul rând, este clar pentru mine că este momentul schimbării unui mod de a fi președinte. După zece ani va veni alt tip de președinte, problema este să fie un președinte care să continue consolidarea statului de drept și care să facă România frumoasă”, spunea șeful statului.

    Între cele două tururi de scrutin, în condițiile în care staff-urile de campanie ale lui Ponta și Iohannis nu conveneau asupra organizării unei dezbateri, șeful statului a propus ca această dezbatere să aibă loc la Cotroceni, însă Ponta a respins această variantă și în cele din urmă cei doi s-au confruntat la două posturi de televiziune.

    Înainte de cel de al doilea tur, Klaus Iohannis afirma că prioritățile sale, în cazul în care ar câștiga funcția supremă în stat, vor fi securitatea națională, transformarea economiei într-una “foarte performantă” și schimbarea felului de a se face politică în România.

    *** Arestarea lui Mircea Băsescu — unul dintre momentele dificile ale mandatului lui Traian Băsescu

    La sfârșitul lunii mai debutau cercetările în cazul fratelui președintelui Traian Băsescu, Mircea Băsescu, acuzat de trafic de influență. În acest caz, premierul Victor Ponta declara că Traian Băsescu ar trebui să demisioneze din funcție.

    “Pentru ideea de justiție, pentru credibilitatea justiției în fața românilor, pentru încrederea că nimeni nu este mai presus de aplicarea legii, categoric aceasta (demisia n.r.) ar fi cea mai bună decizie. (…) Acum este momentul în care el însuși trebuie să sprijine prestigiul și independența justiției și să renunțe la funcția din care orice român poate să creadă că influențează aflarea adevărului și sancționarea celor vinovați”, preciza Ponta.

    În schimb, Băsescu dădea asigurări că nu va face niciun fel de intervenție la nicio instituție a statului pentru a-l proteja pe fratele său, arătând că în cazul în care acesta a săvârșit ceva ilegal va trebui să răspundă în fața legii.

    Pe 20 iunie, Mircea Băsescu era arestat pentru trafic de influență. În contextul unor acuzații, șeful statului preciza că nu a primit niciun ban și niciun bun de la Bercea Mondial sau în numele acestuia pentru reducerea pedepsei sau pentru grațiere.

    Pe 23 iunie, președintele Senatului, Călin-Popescu Tăriceanu, a anunțat inițierea unei declarații parlamentare prin care să se ceară demisia președintelui Traian Băsescu și propunea plen reunit. Două zile mai târziu, plenul reunit a adoptat declarația cu privire la demisia din funcție a lui Băsescu, însă șeful statului declara că nu va lua în considerație acest document.

    Parlamentul a transmis declarația privind demisia lui Traian Băsescu membrilor Consiliului European prin intermediul misiunilor diplomatice ale României, iar șeful statului afirma că documentul reprezintă un lucru extrem de grav, catalogând acest demers drept o acțiune de intimidare a justiției.

    El mai spunea că atunci când își va termina mandatul va încerca să-și apere public fratele. “Nu îmi reneg fratele, dar pentru moment sunt președintele României. Când îmi voi termina mandatul, voi încerca să-l apăr public. Familia e definită clar: soț, soție, copii, fratele e ruda de rangul doi, nu trăiesc zilnic cu el, ca să știu ce face”, explica Băsescu.

    În iulie, Mircea Băsescu a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv de procurorii DNA pentru trafic de influență, după ce a cerut mari sume de bani de la membrii familiei lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial.

    În septembrie, Tăriceanu anunța o acțiune de suspendare din funcție a lui Băsescu pentru “nenumăratele încălcări ale prevederilor constituționale puse în operă de președintele României în anii 2013 și 2014”, însă demersul său nu a fost susținut.

    În replică, Băsescu arăta că Tăriceanu trebuie să citească bine Constituția în ceea ce privește procedura suspendării șefului statului, pentru a nu se mai face “de râs când planifică programul dat de Dan Voiculescu”.

    “Aș vrea să-l rog pe Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu să citească bine Constituția. Nu poate planifica votul pe 23 septembrie și referendumul pe 2 noiembrie pentru că în Constituție se precizează foarte clar că președintele poate fi suspendat pentru o perioadă de maxim 30 de zile. Rugămintea mea la Călin Anton Constantin Popescu Tăriceanu — inimă zburdalnică — este să citească Constituția ca să nu se mai facă de râs atunci când planifică programul dat de Voiculescu”, afirma șeful statului.

    În ultima conferință de presă susținută la Cotroceni, Băsescu a arătat că justiția va demonstra că fratele său, Mircea Băsescu, nu a luat bani. De asemenea, el aprecia că unul dintre momentele cele mai dificile ale mandatelor sale a fost arestarea fratelui său.

    *** Tranziția de la Băsescu la Iohannis

    După alegerile prezidențiale din 16 noiembrie, România a avut un președintele ales — Klaus Iohannis — și un președinte în funcție, în condițiile în care mandatul lui Băsescu s-a încheiat pe 21 decembrie.

    Până la depunerea jurământului și preluarea mandatului, consilierii lui Iohannis au avut mai multe întâlniri cu consilierii prezidențiali ai lui Băsescu. Și cei doi președinți au avut o întâlnire pentru discutarea detaliilor instituționale ale predării-preluării mandatului de șef al statului.

    Pe 20 decembrie, Băsescu a susținut ultima conferință în calitate de șef al statului.

    Cu această ocazie, el declara că satisfacția supremă a mandatului său este că, după alegerile prezidențiale, social-democrații și liberalii vorbesc despre independența justiției și statul de drept, subliniind că aceștia trebuie să ‘internalizeze’ acest discurs.

    Traian Băsescu declara și că obiectivul României în ceea ce privește Republica Moldova este să o sprijine politic și economic să intre în Uniunea Europeană. El mai spunea că încă nu are proiecte politice, dar că va avea un birou la PMP.

    Pe 21 decembrie, Klaus Iohannis a preluat mandatul prezidențial după ce a depus jurământul în Parlament, unde a anunțat că va chema la consultări partidele politice pe trei teme fundamentale legate de reconstruirea marilor sisteme publice românești.

    Fotografii: (c) ALEX MICSIK/ AGERPRES FLUX

    De la preluarea mandatului, el și-a numit câțiva consilieri prezidențiali și a avut întâlniri cu premierul Victor Ponta și cu miniștrii Apărării, de Interne și de Externe.

    El a promulgat legea bugetului de stat și pe cea a asigurărilor sociale pe anul 2015, după ce CCR a respins sesizarea PNL în acest caz, și a semnat decretul de numire a general-locotenentului — cu trei stele Nicolae-Ionel Ciucă în funcția de șef al Statului Major, începând cu data de 1 ianuarie.



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img