Cum isi trateaza Piraeus Bank proprii angajati. “Complicitatea” bancii la jaful din 2010 de la Sucursala Nerva Traian

1

Cazul unui jaf de la o sucursala Piraeus Bank din 2010 scoate la iveala putregaiul din sistemul bancar. Intr-un dosar civil de daune materiale deschis impotriva bancii de o fosta angajata, victima a unei talharii de acum 5 ani, se fac dezvaluri incendiare legate de modul in care aceasta companie multinationala isi trateaza proprii salariati.

Din documentele prezentate la dosar, dar si din raspunsuri oferite in exclusivitate ziarului nostru de Politia Romana, rezulta faptul ca Piraeus Bank nu este interesata decat de asigurarea banilor, in cazul unui jaf armat, manifestand un dezinteres total fata de viata si securitatea angajatilor. Astfel, desi Politia a trimis doua avertismente pentru lipsa de paza, Piraeus Bank a continuat sa-i lase pe angajati la mana Domnului, in fata agresiunii unor talhari.

De asemenea, in rechizitoriul condamnarii hotului care a dat spargerea de la sucursala din Nerva Traian, in mai 2010, se arata ca acesta a ales aceasta banca tocmai pentru ca nu avea asigurata paza umana. Iar conducerea bancii era in cunostinta de cauza, deoarece de doua ori Politia i-a atras atentia ca incalca legea 33/2003 privind asigurarea pazei valorilor, bunurilor si a sigurantei angajatilor. Din pacate, pentru a face economii, nici astazi sucursala care a fost jefuita in 2010 nu a angajat un paznic (desi a trecut printr-un atac armat), facand parca o noua invitatie hotilor sa o jefuiasca . Un total dispret manifestat fata de proprii angajati!

Hartuiri si presiuni

Mai mult, victima talhariei din 2010 a fost tinta unor permenente hartuiri din partea bancii, dupa ce a avut loc jaful. Conducerea bancii ( directoarea sucursalei din Nerva Traian si cea regionala ) au hartuit-o si i-au cerut demisia, timp de 4 ani. In cele din urma a fost data afara anul trecut. Potrivit documentatiei prezentate in dosar, angajata a fost supusa unor puternice presiuni, tocmai pentru ca s-a impotrivit deciziilor luate de directoare, in defavoarea sa. Astfel, potrivit surselor noastre, directoarea din sucursala Nerva Traian i-ar fi solicitat V.O, aproape in fiecare zi sa se intoarca la biroul la care a lucrat in momentul in care a avut loc jaful, adica in acelasi loc in care i s-a pus cutitul la gat de catre talhar, in timp ce o ameninta cu moartea. Desi V.O. a solicitat de nenumarate sa fie mutata in alta sucursala, de abia dupa un an a reusit sa ajunga in alta unitate bancara.

Dosar in instanta

La Tribunalul Bucuresti se va judecata in apel pe 15 ianuarie cauza in dosarul nr.14624/2013 in care V.O. a dat in judecata Piraeus Bank si pe talharul Razvan Petru Dumitru pentru daune materiale. V.O. a fost victima jafului care a avut loc in mai 2010, cand Razvan Dumitru a intrat in banca, i-a pus cutitul la gat, amenintand-o ca o omoara daca casierita nu-i da banii. Victima a avut ghinionul sa fie la biroul de langa carierie, unde isi indeplinea functia de ofiter de credite.

In prima instanta, la Judecatoria sector 1, V.O. a avut castig de cauza doar partial, fiind obligat numai talharul sa plateasca daune materiale, Piraues Bank fiind disculpata de vina in acest dosar. Total nedrept, deoarece, in apelul inaintat se demonstreaza faptul ca banca s-a dovedit indirect “complice” la aceasta talharie, prin modul in care si-a manifestat total dezinteresul fata de viata si securitatea angajatilor sai. Asa cum reiese dintr-un document solicitat de Ancheteonline.ro Politiei Romane, comportamentul Piraeus Bank fata de salariati a reprezentat o “invitatie” inaintata hotilor sa jefuiasca Sucursala Nerva Traian, lipsa unui agent de securitate “ constituind un element care l-a incurajat pe autor sa comita fapta”. Inainte de jaful petrecut in mai 2010, inspectorii de politie, in urma a doua controale,( in 20.02. 2009 si 26.01.2010) au atras atentia sucursalei, sa respecte prevederile legii 33/2003 si sa angajeze un agent de paza pentru protectia angajatilor. Insa raspunsul oferit de banca, potrivit Politiei Romane, s-a dovedit a fi total halucinant: banii sunt asigurati in cazul unui jaf, iar paza inseamna cheltuieli in plus!!! Iata cat valoreaza viata si securitatea unui angajat la Piraeus Bank!

Fapta ilicita a Piraeus Bank

In apelul inaintat de victima jafului din mai 2010 se arata ca” fapta ilicita a paratului SC Piraeus Bank SA in producerea prejudiciului moral suferit consta in neluarea/luarea defectuaosa a masurilor legale necesare asigurarii pazei sucursalei in care mi-am desfasurat activitatea in calitate de angajat. Potrivit art.2 din legea nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor ( in vigoare la data savarsirii talhariei), societatile comerciale care detin bunuri ori valori cu orice titlu sunt obligate sa asigure paza acestora, iar potrivit art.3, raspunderea pentru luarea masurilor de asigurare a pazei bunurilor si valorilor detinute revine conducatorilor unitatilor prevazute la art.2. Astfel, in raport de aceste dispozitii legale, parata SC Piraeus Bank in conformitate cu art.5 din aceeasi lege avea obligatia legala de a intocmi un plan de paza/interventie al sucursalei din Nerva Traian si care sa aiba avizul de specialitate al politiei. Planul de paza intocmit de parat SC Piraeus Bank pentru sucursala din Nerva Traian nu a existat sau daca a existat a fost defectuos intocmit. Dupa jaful armat, organele de politie care au efectuat cercetarile au constatat aceasta deficienta a planului de paza, astfel ca au aplicat o sanctiune contraventionala, iar ulterior parata SC Piraeus Bank a efectuat modificari la camerele de luat vederi aflate in sediul sucursalei din Nerva Traian”, se arata in apelul intocmit catre Judecatoria sectorului 1, de victima de la jaful din mai 2010.

Viata angajatilor pusa in pericol

In plangerea civila se arata ca Piraeus Bank, prin incalcarea legii 33/2003, a pus in pericol viata si securitatea propriilor angajati de la Sucursala Nerva Traian, lasati total descoperiti in fata unui jaf. “Aceste deficiente ale planului de paza, respectiv lipsa unui agent de paza la intrarea in sucursala cat si amplasarea defectuoasa a camerelor de luat vederi au fost de natura sa il incurajeze si sa il determine pe paratul Petru Dumitru Razvan sa comita infractiunea de talharie. Aceste aspecte rezulta din declaratia data de paratul Petru Dumitru Razvan in fata organelor de cercetare penala, dar si din rechizitoriul intocmit de procurorul de caz. Astfel, in declaratia data in fata organelor de urmarire penala, paratul a aratat urmatoarele: “cunoscand foarte bine cum este amplasata aceasta banca, activitatea lucratorilor, precum si faptul ca nu avea paza umana, am luat hotararea de a jefui aceasta banca”; “am plecat pe jos am verificat imprejurimile bancii, uitandu-ma prin fata si spatele bancii pentru a vedea unde sunt amplasate camerele de vedere”; “am revenit la banca pentru a verifica interiorul acesteia si sub pretextul ca doresc sa efectuez un schimb valutar am intrat in banca si am inceput sa privesc cu foarte mare atentie locul unde erau amplasate camerele de supraveghere”.

Hotul stia ca sucursala nu este pazita

Procurorul care a instrumentat dosarul jafului, nr.6197/2010, concluziona in rechizitoriu: “Astfel, conform declaratiilor inculpatului, reiese ca acesta a ales Piraeus Bank-agentia Nerva Traian intrucat trecuse de mai multe ori prin zona, ocazie cu care a observant ca banca nu are personal de paza”. De asemenea, potrivit inscrisurilor din apelul inaintat Tribunalului Bucuresti, in dosarul civil 14624/2013, “organele de cercetare ale politiei au constatat ca butonul de panica de la casierie nu functiona”.

“Sub aspectul existentei faptei ilicite, doctrina , dar si practica judecatoreasca au retinut ca poate constitui fapta ilicita, nu numai o actiune, dar si o omisiune, iar orice abtinere de la indeplinirea acelei activitati sau de la savarsirea actiunii prevazuta de normele imperative ale legii constituie fapta ilicita, concluzionandu-se ca, inactiunea este fapta ilicita in toate cazurile cand legea prevede imperativ obligatia unei persoane de a actiona intr-un anumit fel, adica a avea o conduita pozitiva, obligatie care insa nu a fost respectata”, se mai spune in plangerea civila din apel.

Banca nu a respectat legea 33/2003

Drept urmare “consideram ca parata SC Piraeus Bank SA se face vinovata de nerespectarea dispozitiilor legale care impuneau luarea de masuri de paza care sa asigure atat paza bunurilor, valorilor pe care le detinea, dar si paza si securitatea fizica a angajatilor. Fapta ilicita a paratei consta in omisiunea luarii masurilor legale de paza prevazute de legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor si a condus la producerea prejudiciului moral”.

Trebuie precizat ca in urma jafului din mai 2010, talharul a fost condamnat la 2 ani de puscarie, el stand la inchisoare mai putin de un an de zile pentru ca si-a recunoscut fapta. Banca nu s-a aratat prea mult deranjata de acest eveniment nefericit deoarece si-a recuperate prejudiciul in intregime. Faptasul a returnat banii dupa ce a fost prins de politisti. Desi potrivit rechizitoriului din dosarul penal, procurorul a tras concluzia ca Piraeus Bank se face vinovata de lipsa de protectie a salariatilor si ca lipsa unui agent de paza si a unui sistem de paza eficient a generat acest jaf, banca a scapat basma curata, doar cu o mica amenda administrativa din partea Politiei Romane.

Neglijenta in serviciu?

Oare, in acest caz nu era normal sa fie deschis dosar penal , Piraeus Bank, pentru neglijenta in serviciu? Mai ales tinand cont de faptul ca cel putin o angajata a cazut victima acestui jaf premeditat, iar starea sa psihica a fost grav afectata. Nu mai punem in discutie modul in care victima a fost tratata de conducerea bancii, dupa jaf, totul incheindu-se cu disponibilizarea acesteia, dupa cativa ani de hartuire si amenintari, asa cum reiese din dosarul civil deschis impotriva Piraeus Bank.

In rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria sector 3, in dosarul nr.61871/2010 din 28 iunie 2010, se arata ca “inculpatul Petre Dumitru Razvan a savarsit infractiunea de talharie(…). La data de 03.05.2010, in timp ce se afla in sediul SC Piraeus Bank-Sucursala Nerva Traian din sectorul 3, a obtinut suma de bani de 6.271 lei si 1.859 euro de la angajatii bancii, in urma constrangerii acestora prin amenintarea cu cutitul, purtand o cagula pe fata in momentul savarsirii faptei, dar si prin exercitarea de violente asupra partii vatamate, V.O., ofiter de credite. (…) Fiind audiata, partea vatamata(…) a declarat ca a observat intrand pe usa rotativa o persoana necunoscuta care isi aranja cagula in jurul ochilor si care a inceput sa ameninte persoanele aflate in banca cu un cutit spunand “Nu va miscati, va omor”. Acesta a ajuns langa partea vatamata, apucand-o de mana si amenintand-o cu cutitul in partea pieptului, solicitandu-I martorei S.M. sa-I dea banii ca “daca nu, o omoara”(…). Partea vatamata a fost impinsa intre birouri, lovindu-se la cap si la coloana”, se arata in rechizitoriu.

Inculpatul a recunoscut fapta

Procurorii sustin ca “inculpatul Petre Dumitru Razvan a recunoscut si a regretat savarsirea faptei, declarand ca , din cauza unor probleme financiare, in perioada anilor 2007-2009 a contractat mai multe credite bancare la Piraeus Bank, City Bank si Reiffesen bank, credite pe care acesta le-a folosit pentru a acoperi datoriile cumulate la jocurile de noroc(…). Avand in vedere aceasta situatie si faptul ca inculpatul era angajat la o societate care distribuia produse de curatenie mai multor banci, printre care si Piraeus Bank-agentia din Nerva Traian, pe la jumatatea lunii aprilie i-a venit idea de a jefui o banca. Astfel, conform declaratiilor acestuia, reiese ca a ales Piraeus Bank – agentia Nerva Traian intrucat trecuse de la mai multe ori prin zona, ocazie cu care a observant ca banca nu are personal de paza, iar zona este linistita. In data de 27.04.2010, in intervalul orar 11-12, inculpatul s-a deplasat la Piraeus Bank pentru a schimba o bacnota de 50 de euro si pentru a studia locatia, observand ca in incinta, personalul este cu preponderenta feminin, deci, mai usor de intimidat”.

Jaful a fost premeditat

In cele din urma, in baza deciziei judecatoresti din 01.10.2010 a Judecatoriei sectorului 3, inculpatul a fost condamnat la 2 ani de inchisoare, el fiind eliberat la nici 1 an, pentru buna purtare. “Actiunea inculpatului a reprezentat o fapta premeditata, pregatita anterior cu cateva zile. Ea a intervenit sub presiunea imprumuturilor pe care le-a facut pentru a juca la jocuri de noroc, viciu care si-a pus amprenta asupra conduitei sale”, se spune in decizia instantei.

Desi se constata ca fapta talharului a fost bine ticluita ( tinand cont de lipsa de paza a bancii), in sentinta se spune ca “pentru pronuntarea hotararii, instanta va avea in vedere si circumstantele personale ale inculpatului”. In mod ciudat, cu toata ca se precizeaza ca talharul a cazut sub patima jocurilor de noroc, cheltuindu-si toti banii la “pacanele”, judecatorul sustine ca infractorul “ are un comportament normal in societate, fiind apreciat la locul de munca, iar savarsirea faptei este o exceptie in conduita sociala”!!! Iar pentru ca familia lui a dat bancii banii pe care i-a furat, Piraeus Bank nu prea s-a mai aratat interesata de soarta procesului. Asa ca sentinta din prima instanta a fost definitiva. Iar astazi, talharul este in libertate, inca din 2011,  dupa doar un an de la comiterea jafului.

Traumele victimei

In schimb, victima a ramas marcata pe viata, dupa ce i s-a pus cutitul la gat si a fost amenintata cu moartea. A fost primul caz de jaf armat intr-o banca din Bucuresti. Potrivit plangerii civile depuse impotriva bancii Piraeus Bank si a inculpatului pentru daune materiale, victima a dezvoltat un sindrom post traumatic, cu efecte dramatice in viata sa sociala.

“Fata de situatie potrivit careia, de la data savarsirii infractiunii de talharie asupra mea si in prezent, starea mea de sanatate s-a deteriorat din cauza socului post traumatic suferit, motivate si de faptul ca la momentul savarsirii infractiunii nu mi s-a asigurat de SC Piraeus Bank consult de specialitate, concedii medicale de refacere. Schimbarea sucursalei unde am lucrat s-a facu,t la solicitarea mea, dupa aproape un an de zile, iar sedintele de pishoterapie obligatorii, au fost oprite de SC Piraeus Bank. Fata de faptul ca stresul la care am fost supusa de-a lungul timpului, a culminat cu hartuirea mea in sensul de a ma oblige s a-mi dau demisia sau de a-mi cauta un alt loc de munca sau mai grav de a-mi desface contractul de munca din motive necunoscute. Toate acestea m-au determinat de a chema in judecata SC Piraeus Bank, pentru lamurirea situatiei intr-un mod cat mai legal posibil. Fata de cele invederate, solicit ca SC Piraeus Bank sa-mi plateasca daune morale pentru traumele psihice suferite de la data enuntatata pana in prezent, fata de inactiunea SC Piraues Bank prin organele sale de conducere, atat in planul raporturilor de munca cat si in plan medical, uman, social si colegial”, se arata in intampinarea depusa de victima jafului in incercarea de conciliere din data de 14 ianuarie 2013.

Potrivit unui raport de evaluare psihologica intocmit de Centrul Medical de Reabilitare, din 18 aprilie 2014, “V.O. a remarcat o deteriorare importanta a starii sale de sanatate psihica prin simptome pe care nu le avea inainte de jaful din mai 2010, care se pastreaza si dupa aproape 4 ani de la incident.Cele mai frecvente simptome sunt: sentimente de nesiguranta, suspiciozitate, atacuri de panica, sentimente de vulnerabilitate, oboseala, lipsa de energie, probleme de atentie si concentrare, tulburari de somn, teama de singuratate, dispozitie trista, dezechilibru emotional. Prezinta simptome de re-traumatizare la confruntarea cu stimuli care amintesc de evenimentul traumatic( ex. La vederea unor tineri cu gluga pe cap sau la auzul unei persoane care vorbeste cu ton ridicat, se declanseaza emotii de panica, insotite de manifestari somatice – greutate in respiratie, tahicardie, palpitatii, nod in gat, se nzatii de lesin)”, se arata in documentatia intocmita de medici psihologi.

Piraeus Bank se considera nevinovata

In schimb, Piraeus Bank se considera total nevinovata in raporturile cu victima V.O. si nu-si recunoaste greselile in privinta lipsei de protectie a propriilor angajati in fata jafurilor. Nu numai ca aceasta banca nu invata din greseli, ci in continuare este expusa unor eventuale acte de talharie, deoarece o mare parte din sucursalele din Bucuresti ( cel putin) nu asigura paza umana.

Asa cum reiese din raspunsurile primite de la Politia Romana, Piraeus Bank nu s-a aratat prea interesata de pericolul pe care il prezinta eventuale acte de jaf, pentru ca, oricum banii sunt asigurati. Un total dezinteres pentru salariatii sai! Oricand, orice angajat poate cadea victima unui asemenea gen de infractiune cu violenta. Un caz asemanator s-a inregistrat, tot in 2010, in luna iunie, la o sucursala din Calarasi, unde si acolo nu era asigurata paza umana. Victima, o angajata, din cauza socului suferit si-a dat demisia si a plecat din tara.

In intampinarea depusa ca raspuns la apelul inaintat de victima V.O., Piraeus Bank sustine ca “si-a indeplinit obligatiile privind securitatea locului de munca si a contribuit inclusiv la repararea prejudiciilor morale suferite de catre apelanta-reclamanta ca urmare a infractiunii comise de Petre Dumitru Razvan”.

Politia scoate adevarul la iveala

Fara sa fim tendentiosi, putem spune ca aceste argumente, sunt cel putin mincinoase ( ca sa nu folosim cuvinte mai grele), tinand cont de faptul ca Politia Romana a scos la iveala marile deficiente din modul in care banca isi protejeaza angajatii. Mai mult, potrivit surselor noastre, victima nu ar fi beneficiat decat de cateva zile de refacere dupa atacul armat din mai 2010, ea fiind obligata sa revina la serviciu, pe motiv ca nu ar fi personal suficient pentru activitatea de zi cu zi a sucursalei.

Desi initial, la solicitatea victimei, i-a fost schimbat biroul unde a avut loc incidentul, ea ar fi fost supusa permanent la presiuni din partea directoarei sucursalei din Nerva Traian sa revina la vechiul loc de munca , fapt refuzat de V.O. din motive lesne de inteles: o retraire permanenta a momentului jafului, cu efecte dramatice asupra psihicului sau. Iar despre repararea prejudiciilor morale…toti salariatii din sucursala ( inclusiv cei care s-au bagat sub masa in timpul jafului) au primit o asa zisa prima de 500 de lei, in bonuri valorice!!! O adevarata bataie de joc!

Mai departe, Piraeus Bank sustine ca “fapta ilicita nu poate fi imputata Bancii, ci doar lui Petre Dumitru Razvan, cum in mod direct a retinut instanta de fond”. “Chiar in cuprinsul declaratiei martorei propuse de apelanta-reclamanta, s-a facut referire in permanenta la evenimentul ce l-a avut ca autor pe Petre Dumitru Razvan, martora apreciind ca atacul a provocat starile de panica suferite de apelanta-reclamanta, iar nu presupusele inactiuni ale bancii. Solicitam instantei de control judiciar sa constate ca in prezenta speta nu exista legatura de cauzalitate intre prejudiciul suferit de reclamanta si pretinsele inactiuni ale bancii”, se mai spune in intampinarea Piraes Bank.

Banca a fost atentionata si amendata

O luare de pozitia care este contrazisa flagrant de elementele constituite din acest dosar. In primul rand Politia Romana spune clar faptul ca a atentionat Piraeus Bank, de doua ori inainte de savarsirea jafului, ca incalca legea nr.33/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor. Semnalul de alarma tras de autoritati a fost ignorat de reprezentantii bancii, deoarece , in cazul unui jaf, banii erau asigurati. Drept urmare, Piraeus Bank nu a manifestat in nicun fel preocupare de soarta angajatilor, invocand faptul ca asigurarea pazei umane ar fi insemnat cheltuieli in plus.

“Facem precizarea ca respectiva agentie bancara ( n.r. din Nerva Traian) a fost controlata inainte de comiterea faptei ( n.r. jaful din 03.05.2010), atat in cursul anului 2009, pv control nr.1800591/20.02.2009, cat si in 2010, pv control 1298251/26.01.2010, cu ambele ocazii recomandandu-se de catre politie instituirea unui dispozitiv de paza umana pe timpul programului de lucru cu clientii. Nu s-a tinut cont de recomandarea politiei, justificandu-se aceasta decizie prin prisma faptului ca unitatea bancara detine incheiata o polita de asigurari, eventuale prejudicii fiind acoperite in acest sens, iar introducerea unui dispozitiv de paza umana implica costuri destul de mari”, se spune in tr-o nota trimisa ziarului nostru pe 12.08.2014 de Inspectoratul de Politiei Bucuresti, Sectia 11, sector 3.

Oare de ce nu avea banca asigurare si pentru viata angajatilor sai in cazul unui jaf? Piraeus Bank demonstreaza un adevarat cinism, potrivit celor relatate de Politia Romana.

Banii protejati, viata angajatilor la mila Domnului

Interesul bancii a fost sa protejeze banii, nicidecum securitatea locului de munca al salariatilor. Banii erau mult mai importanti pentru Piraeus Bank decat viata angajatilor sai. Pentru ca, asa cum spune banca, conform declaratiei Politiei, sunt prea multe cheltuieli pentru asigurarea protectiei salariatilor.
In acest caz si Politia se face vinovata ca nu a aplicat sanctiuni dure impotriva Piraeus Bank, atunci cand a constatat ca viata angajatilor poate fi pusa in pericol in urma unui eventual jaf, asa cum s-a intamplat in urma atacului armat din mai 2010 de la sucursala Nerva Traian.

La art 1 din legea 33/2003 se arata “paza şi protecţia sunt activităţi desfăşurate prin forţe şi mijloace specifice, în scopul asigurării siguranţei obiectivelor, bunurilor şi valorilor împotriva oricăror acţiuni ilicite care lezează dreptul de proprietate, existenţa materială a acestora, precum şi a protejării persoanelor împotriva oricăror acte ostile care le pot periclita viaţa, integritatea fizică sau sănătatea”.

Cu alte cuvinte, aplicarea legii in cauza vine tocmai in sensul “ protejarii persoanelor impotriva oricaror acte ostile care le pericliteaza viata, integritatea fizica si sanatatea”. Este exact cazul jafului din 2010, care a reprezentat un act ostil “ ce a periclitat viata, integritatea fizica si sanatatea” victimei V.O., careia i s-a pus cutitul la gat si a fost amenintata cu moartea.

Legea trebuia aplicata

Deci, asa cum spune in lege, prevederile sale trebuie aplicate tocmai pentru a nu fi afectata integritatea fizica ( in momentul in care se petrece actul ostil) si sanatatea psihica ( dupa desfasurarea talhariei) a angajatilor bancii, asa cum s-a petrecut in urma jafului din mai 2010. Raportul medical spune clar in cazul victimei V.O. : “si la 4 ani dupa petrecerea nefericitului eveniment, V.O comporta simptomele unei tulburari anxioase severe”.

Drept urmare, legea 33/2003 a avut in vedere tocmai protejarea angajatilor care lucreaza in banci si prezinta riscul unor asemenea acte ostile, prin asigurarea unei paze umane.

Totodata, in legea 33/2003 sunt prevazute sanctiuni pentru nerespectarea prevederilor acestui act normativ. “Nerespectarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea civilă, materială, disciplinară, contravenţională sau penală”, se arata la art.57. La prima vedere, am putea spune ca, in cazul nostru, se aplica art 60. “ Constituie contravenţii la prezenta lege următoarele fapte:
a) neluarea măsurilor de organizare şi funcţionare a pazei”. Dar, in conditiile in care, din cauza faptului ca nu au fost luate masuri de paza pentru siguranta angajatilor , au existat, in urma jafului victime (vezi ce s-a intamplat in urma evenimentelor din mai 2010), putem spune ca Piraeus Bank ar trebui sa raspunda si penal.

Banca, o tinta pentru infractori

Acest lucru poate fi reliefat si prin declaratiile condamnatului Razvan Dumitru, care a recunoscut in fata organelor de ancheta ca a ales sa jefuiasca sucursala Nerva Traian a Piraeus Bank pentru ca nu avea paza asigurata. Paza refuzata de conducerea bancii, pe motiv ca presupune cheltuieli financiare mari si c a oricum, banii sunt asigurati. Drept urmare, aceasta agentie bancara a devenit o tinta pentru infractori, angajatii bancii fiind expusi atacurilor armate, iar viata personalului ajungand la mila Domnului. Deci, viata victimei a fost mereu pusa in pericol, ea habar nu avand de acest lucru pe perioada cand a fost angajata a Piraeus Bank.

Nota bene pentru Piraeus Bank! Aceasta este relatia de cauzalitate intre jaful care a avut loc si raspunderea materiala a bancii, care este obligata, cel putin moral ( sa speram ca si legal) sa plateasca prejudicii materiale victimei jafului din mai 2010. Speculand putin, putem constata, ca prin dezinteresul voluntar ( ca sa nu vorbim de rea intentie) manifestat de banca, Pireaus Bank s-a dovedit a fi un complice la atentatul la siguranta vietii lui V.O.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Citește și...

ALERTĂ! Un posibil FOCAR de infecție cu CORONAVIRUS la Satu Mare. Este vorba despre o FABRICĂ

O importantă fabrică din județul Satu Mare, unde ar urma ca producția să fie reluată după ce inițial a fost suspendată, ar putea deveni...

ÎNGRIJORARE. Șapte DECEDAȚI în această noapte. Borna MORȚILOR a ajuns la 227

  În cursul acestei nopți, în România au decedat șapte persoane infectate cu coronavirus. Din fericire, printre ei nu este niciun sătmărean. Numărul total al...

CONTESTAȚIE. FLORISAL revine în JOC. A CÂȘTIGAT la Tribunal

Firma de salubritate Florisal revine puternic în joc după ce a câștigat, în instanță, contestația depusă la licitația privind atribuirea serviciului de salubritate a...

IMPORTANT! UNDE pot fi ACHITATE amenzile primite pentru NERESPECTAREA ordonanțelor MILITARE

ANAF anunță contribuabilii cã sancțiunile contravenționale aplicate de cãtre autoritãțile și instituțiile publice competente, rezultând din nerespectarea ordonanțelor militare, se vor achita în contul...

VESTE BUNĂ. Încă doi SĂTMĂRENI s-au VINDECAT de CORONAVIRUS. Câți sunt CONFIRMAȚI în județ

Încă o veste bună pentru județul Satu Mare. Alți doi sătmăreni s-au vindecat după ce inițial au fost confirmați că sunt infectași cu coronavirus. Potrivit...