More


    Decizia care schimbă regulile interceptărilor. Ce se întâmplă cu probele din dosare, obţinute cu sprijinul SRI

    - Advertisement -

    Umbra unei persoane este proiectata pe un panou cu sigla Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), in timpul evenimentului de prezentare a Raportului anual de activitate al institutiei pe anul 2014, in Bucuresti, marti, 24 februarie 2015. CODRIN PRISECARU / MEDIAFAX FOTO
    Umbra unei persoane este proiectata pe un panou cu sigla Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), in timpul evenimentului de prezentare a Raportului anual de activitate al institutiei pe anul 2014, in Bucuresti, marti, 24 februarie 2015. CODRIN PRISECARU / MEDIAFAX FOTO

    SRI nu va mai putea pune în executare de acum înainte, la cererea procurorului, mandatele de supraveghere tehnică într-un dosar penal, orice probă obţinută în acest fel fiind considerată nelegală. Curtea Constituţională a publicat motivarea deciziei referitoare la neconstituţionalitatea articolului care permitea Serviciului să facă interceptări, precizând că hotărârea nu vizează cauzele soluţionate definitiv, însă se aplică în mod corespunzător celor aflate pe rol. Surse din CCR au precizat pentru gândul că probele aflate în dosarele pe rol rămân însă valabile, cu excepţia celor care au fost contestate în camera preliminară sau în dosare au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate, anterior publicării deciziei Curţii. Hotărârea CCR se aplică de asemenea în cazul dosarelor aflate în faza urmăririi penale, care nu au fost trimise în judecată, în care nu mai pot fi făcute interceptări sau altă supraveghere tehnică de către SRI, la cererea procurorului, sau probele nu mai pot fi folosite. Cu toate acestea, fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, susţine că toate dosarele bazate pe interceptări sunt vulnerabile, pe de o parte cele aflate în achetă în care interceptările sunt mijloace de probă vitale, pe de altă parte cele aflate pe rolul instanţelor care vor fi închise,

    Curtea Constituţională susţine în motivarea deciziei privind neconstituţionalitatea prevederea din Codul de procedură penală care permitea SRI să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică sau interceptare că Serviciul nu poate face acest lucru deoarece nu este organ de urmărire penală.

    Articolul în cauză este 142, alineatul 1, privind punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică şi prevedea că „ Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”

    „Realizarea supravegherii tehnice, ca procedeu probator, cu încălcarea condiţiilor legale prevăzute de art 138-146 din codul de procedură penală, inclusiv a celor referitoare la organele abilitate să pună în executare mandatul de supraveghere, are ca efect nulitatea probelor obţinute şi, în consecinţă imposibilitatea folosirii lor în procesul penal, conform art 102, alin (3) din Codul de procedură penală. În acest sens, Curtea reţine că activitatea de punere în executare a mandatului de supraveghere tehnică prevăzută la art.142, alin (1) din Codul de procedură penală este realizată prin acte procesuale/procedurale. Cu alte cuvinte, art 142, alin (1) din Codul de procedură penală nu vizează activităţile tehnice. (…) Curtea conchide că actele îndeplinite de organele prevăzute  la art 142, alin (1) din Codul de procedură penală reprezintă procedee probatorii care stau la baza procesului verbal de consemnare a activităţii de supraveghere tehnică, ce constituie mijloc de probă. Pentru aceste motive, organele care pot participa la realizarea acestora sunt numai organele de urmărire peală. Acestea din urmă sunt cele enumerate la art. 55, alin (1) din Codul de procedură penal, respectiv procurorul, organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare şi organele de cercetare penală speciale”, se arată în motivarea deciziei Curţii Constituţionale.

    De asemenea, CCR susţine că forma legii în privinţa formulării „ori de alte organe specializate ale statului” este lipsită de precizie, claritate şi previzibilitate. „Aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici în mod expres, nici în mod indirect în cuprinsul Codului de procedură penală. De asemenea, norma criticată nu prevede nici domeniul specific de activitate al acestora, în condiţiile în care, în România activează, potrivit unor reglementări speciale,  numeroase organe specializate în diverse domenii”, susţin judecătorii. Ei precizează că în afară de SRI, există şi alte servicii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, precum şi alte organe specializate ale statului  cu atribuţii în varii domenii, cum ar fi Garda de Mediu, ANPC, Consiliul Concurenţei, niciunul neavând atribuţii de cercetare penală.

    Ce se întâmplă cu probele din dosarele de rol

    Judecătorii Curţii Constituţionale susţin că decizia se aplică pentru viitor şi nu vizează cauzele soluţionate definitiv până la data publicării sale, în condiţiile în care pe toată perioada de activitate a unui act normativ acesta se bucură de prezumţia de constituţionalitate. Totodată, însă, Curtea precizează că hotărârea se aplică, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanţelor, în condiţiile instituite de o altă decizie a CCR. Potrivit hotărârii invocate, 895/2015, este vorba despre cauze aflate pe rol în care au fost făcute contestaţii sau ridicate excepţii de neconstituţionalitate similare.

    Mai exact, în cazul proceselor pe rol în care sunt probe obţinute prin supraveghere tehnică a SRI, acestea sunt lovite de nulitate în condiţiile în care, la momentul publicării deciziei, fie erau contestate în camera preliminară, fie erau ridicate excepţii de neconstituţionalitate similare, au declarat pentru gândul surse din CCR.

    Potrivit unor surse judiciare, decizia vizează şi dosare care nu au ajuns în camera preliminară sau au fost întoarse de instanţă la parchete, cum ar fi de exemplu dosarele lui Sorin Oprescu, Andrei Chiliman, dar şi cel al angajaţilor ISU din cazul Colectiv. Reluarea traseului procedural ar permite avocaţilor să ceară nulitatea probelor obţinute în urma supravegherii tehnice pusă în executare de SRI, judecătorii urmând să ia decizia finală.

    CITEŞTE AICI DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE

    Macovei: Toate dosarele sunt vulnerabile

    Fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, susţine că toate dosarele bazate pe interceptări sunt vulnerabile, pe de o parte cele aflate în achetă în care interceptările sunt mijloace de probă vitale, pe de altă parte cele aflate pe rolul intanţelor care vor fi închise.

    Dosarele în care probele esenţiale sunt bazate pe interceptări sunt vulnerabile, în urma deciziei CCR publicate astăzi. (…) Dosarele aflate în anchetă – fie pe corupţie, spălare de bani, evaziune fiscală, fie pe crimă organizată, trafic de droguri, de fiinţe umane, de armament etc – se vor închide dacă interceptările sau alte mijloacele de supraveghere secretă sunt mijloacele de probă vitale sau fac legătura între probe de altă natură. Dosarele aflate pe rolul instanţelor de judecată vor avea aceeaşi soartă, vor fi şi acestea închise din aceleaşi motive”, precizează, miercuri, fostul ministru al Justiţiei, pe pagina sa de Facebook.

    Fostul ministru al Justiţiei mai comentează că toţi specialiştii în drept penal ştiu că regulile de procedură penală nu retroactivează şi nici nu sunt supuse principiului legii mai favorabile (Legea penală mai favorabilă se aplică numai în cazul în care infracţiunea pentru care o persoană a fost condamnată este abrogată, şi niciodată regulilor de procedură penală). “De aceea, mă întreb de ce Curtea declară neconstituţionale interceptările, filajele etc făcute anterior acestei decizii, pentru că acestea au fost constituţionale la data la care au fost efectuate. Probele făcute cu suportul tehnic al SRI, anterior deciziei CCR, trebuie să rămână valabile, pentru că la data efectuării lor au fost constituţionale, iar neretroactivitatea este un principiu constituţional. Acesta este principiul stabilităţii juridice în orice societate democratică, aşa cum a decis CEDO în mod repetat”, explică europarlamentarul.

    DNA şi DIICOT cer bani în plus

    După publicarea deciziei CCR, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi Parchetul General au avut reacţii rapide. DNA şi DIICOT au arătat că, în cazul unei asemenea hotărâri, este nevoie de creşterea numărului de angajaţi şi de alocarea unor fonduri suplimentare care ar însemna un efort bugetar uriaş. Astfel, DNA a solicitat o hotărâre de guvern prin care numărul de posturi să fie suplimentat cu 130, menţionând că prin aplicarea acestei decizii se impune şi „achiziţia de autovehicule şi echipamente tehnice suplimentare”, toate acestea implicând cheltuieli de aproximativ 10 milioane de euro. La rândul lor, cei din conducerea DIICOT au transmis printr-un comunicat de presă că toate măsurile suplimentare care decurg din această decizie, inclusiv angajarea mai multor oameni, asigurarea pregătirii acestora şi achiziţionarea de echipamente tehnice speciale „presupun un efort bugetar de peste 20 de milioane de euro”. Singura instituţie care nu spus public până acum ce cheltuieli implică încetarea colaborării cu SRI în cazul interceptărilor a fost Parchetul General, care a menţionat, însă, că a fost dispusă o analiză a eficienţei soluţiilor identificate, fapt care ar putea implica ulterior alocarea unor sume de bani suplimentare. Până acum, în total, cel puţin 30 de milioane de euro în plus de care instituţiile ar avea nevoie de la bugetul de stat pentru a reuşi să acopere golul format de anularea colaborării cu SRI în problema interceptărilor.

    gandul.info



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img