Încă un miliardar rus a intrat în vizorul lui Putin. „Dacă nu eşti de acord cu ce propunem noi, faci cea mai mare greşeală din viaţa ta”



Cazul aeroportului Domodedovo din Rusia, unde în urma unui atentat terorist din 2011 au fost ucise 37 de persoane, a fost redeschis de curând şi a provocat noi controverse. Proprietarul acestuia, Dmitri Kamenşcik, este unul dintre cei mai bogaţi oameni din Rusia, iar acuzaţiile împotriva sa sunt catalogate de mulţi drept presiuni pe care le face guvernul rus pentru a reuşi să pună mâna pe averea fabuloasă pe care o deţine şi să treacă aeroportul în posesia statului. Recent, Kamenşcik a fost audiat şi plasat în arest la domiciliu, iar unele surse citate de The Moscow Times arată că măsurile ar fi fost dispuse chiar de preşedintele Vladimir Putin. Miliardarul este acuzat că ar fi responsabil indirect de moartea şi rănirea a peste 200 de persoane, din cauza sistemului de securitate ineficient de pe aeroportul Domodedovo.

hepta-2298581

Dmitri Kamenşcik este al 27-lea cel mai celebru magnat al Rusiei, iar în dimineaţa zilei de 18 februarie a fost anunţat că autorităţile au redeschis cazul aeroportului Domodedovo. Jurnaliştii de la The Moscow Times au discutat cu avocatul şi cu apropiaţii acestuia şi i-au aflat povestea.

Magnatul a venit în Moscova de la casa lui de vacanţă pe la mijlocul zilei. Timp de şapte ore a stat împreună cu un anchetator într-o încăpere înghesuită de la etajul al optulea al unei clădiri de birouri.

Imediat ce actele au fost completate, agenţii Serviciului Federal de Securitate (FSB) l-au escortat până la celula sa. Kamenşcik era acuzat că este responsabil indirect de moartea a 37 de persoane, în urma unui atac terorist care avusese loc la aeroportul său în 2011.

Arestarea sa a creat imediat unde de şoc. Anchetatorii spun că sistemul de securitate al aeroportului era de o lejeritate criminală. Toţi ceilalţi – experţi, avocaţi, oameni de afaceri – susţin că acuzaţiile sunt inventate, fără nicio bază legală şi că sunt folosite doar pentru a-l face să piardă proprietatea aeroportului. Kamenşcik şi angajaţii săi ar putea să stea în închisoare zece ani dacă vor fi găsiţi vinovaţi.

Cazul a provocat comparaţii cu situaţiile lui Vladimir Gusinsky, Mihail Hodorkovski şi Vladimir Ievtuşenkov – miliardari ruşi care au fost încarceraţi pe baza unor acuzaţii cel puţin îndoielnice şi care au pierdut mare parte sau chiar toată averea pe care o deţineau sub conducerea preşedintelui Vladimir Putin.

Avocatul lui Kamenşcik, Mihail Kolpakov, a povestit o conversaţie care s-a desfăşurat între clientul său şi agenţii FSB, discuţie care demonstra cinismul situaţiei la care au fost supuşi: pe măsură ce interogatoriul se apropia de final, anchetatorul l-a întrebat pe Kamenşcik de ce nu a fugit din ţară atunci când a văzut cum sunt ridicaţi colegii săi de la aeroport.

„De ce să fug?”, ar fi răspuns miliardarul de 47 de ani. „Ştiu că adevărul este de partea mea”.

Ascensiunea unui „geniu autist”

Răspunusul lui Kamenşcik a dovedit, astfel, o încăpăţânare de natură să complice orice încercare de a-i lua aeroportul Domodedovo. „Este lipsit de orice emoţie, sentiment sau legătură personală cu cineva”, spune Serghei Kapciuk, un fost oficial rus care îl cunoaşte încă din anii ’90. „Afacerea asta este totul pentru el. E o maşinărie de făcut bani”.

Atunci când Kapciuk l-a întâlnit în 1992, Kamenşcik tocmai renunţase la un curs de filosofie şi ajuta la conducerea unei companii aeriene, locuind într-un apartament cu trei camere din sud-vestul Moscovei împreună cu iubita lui şi cu fiul acesteia. Kapciuk îşi aminteşte că, într-o zi, a aflat că doi bărbaţi au dat buzna în apartament, au pus o grenadă lângă capul copilului şi au spus „dă-ne toţi banii sau murim cu toţii”. Să piardă toţi banii ar fi însemnat sfârşitul afacerii lui Kamenşcik. Astfel, fără să spună un cuvânt, acesta s-a aruncat asupra bandiţilor, le-a smuls din mână grenada şi i-a îmbrâncit afară din casă.

„Este, practic, autist”, explică şi Anton Bakov, un politician şi om de afaceri care i-a oferit lui Kamenşcik prima sa slujbă în industria aviatică la începutul anilor 1990. Dar, la fel ca toţi cei care l-au întâlnit de-a lungul timpului, Bakov este de acord că magnatul este un geniu al afacerilor.

Kamenşcik a început să organizeze şi să managerieze scurte zboruri de charter pentru Anton Bakov în 1990, ocupându-se pe atunci şi de transportul cu bacul al turiştilor polonezi din Moscova către Asia cu o „eficienţă perfectă”. Până în 1992 cei doi ajunseseră deja să ofere curse cu avionul pentru clasa de mijloc din Rusia către China. Acolo pasagerii debarcau, cumpărau cât de multe electronice şi haine puteau să îndese în serviete şi le duceau înapoi în Rusia, ca să le vândă la suprapreţ. Mai târziu, Kamenşcik şi-a dezvoltat propria companie aeriană, East Line, şi a început să transporte mărfuri. La mijlocul anilor 1990 a început să lucreze cu Domodedovo.

Pe atunci, Domodedovo, aflat la 20 de kilometri la sud de Moscova, era aproape o ruină. În perioada sovietică, aeroportul deservea zborurile scurte mai mult către regiunea Asiei Centrale şi spre teritoriile din estul Rusiei. Era mic, haotic şi prea puţin adaptat transportului de persoane. Astfel, Kamenşcik, prin East Line, a început să încheie înţelegeri cu reprezentanţii aeroportului pentru a-i îmbunătăţi infrastructura, iar pe parcurs, magnatul a reuşit să privatizeze clădirile şi, în acest mod, să-şi consolideze statutul de patron.

Sub conducerea sa, Domodedovo a devenit primul aeroport modern din Rusia. În 2002, tot Kamenşcik a lansat şi o legătură de mare viteză cu trenul între Domodedovo şi centrul Moscovei. Pe atunci nu avea la dispoziţie niciun tren, aşa că a fost nevoit să cumpere fabrici care să le construiască.

Într-un deceniu şi jumătate Kamenşcik ar fi investit peste un milliard şi jumătate de dolari în investiţiile private făcute la Domodedovo, iar până la mijlocul anilor 2000 acesta a devenit cel mai mare aeroport din ţară. În 2014, pe Domodedovo treceau anual 30 de milioane de pasageri, aeroportul fiind estimat la peste 8 miliarde de dolari.

Presiunile asupra lui Kamenşcik au devenit din ce în ce mai mari

Pe măsură ce aeroportul devenea din ce în ce mai faimos şi cunoştea succesul, proprietarul a început să se confrunte cu procese de tot felul. În total, 6.500 de plângeri în instanţă au fost înaintate împotriva aeroportului începând din 2001. Printre ele s-au numărat şi acuzaţiile potrivit cărora East Line ar fi transportat marfă de contrabandă. Prin 2005 guvernul rus a dus o întreagă bătălie care a durat patru ani pentru a anula privatizarea Domodedovo şi pentru a-l readuce în proprietatea statului. La acea vreme Kamenşcik spunea că aeroportul său are o echipă de peste 100 de avocaţi care să se ocupe în instanţă de rezolvarea cazului.

Uneori, aceste conflicte au avut un final neplăcut. În 2011 un videoclip cu partenerul de afaceri al lui Kamenşcik, Valeri Kogan, a apărut pe internet şi a făcut vâlvă după ce acesta era filmat în compania altor doi bărbaţi îmbrăcaţi sumar.

Presiunea publică l-a transformat pe Kamenşcik într-un tip ostil, chiar paranoic. Timp de mai bine de zece ani acesta şi-a ascuns proprietăţile în spatele unor companii offshore pentru a reduce astfel vulnerabilitatea averii sale în faţa încercărilor de preluare sau sabotaj. Nu o dată miliardarul a declarat că nu e niciodată sigur dacă inspecţiile, controalele şi procesele cu statul erau desfăşurate din perspectiva funcţiei sale legitime şi a atribuţiilor oficialilor sau dacă erau motivate de interese ascunse.

Kamenşcik neagă că ar fi folosit mita sau încheierea de afaceri dubioase cu persoane importante pentru a obţine avantaje. Dimpotrivă, acesta spune că atenţia sporită şi interesul autorităţilor este „un fel de pedeapsă” pentru refuzul său de a se conforma unui decalog corupt. Avocaţii aeroportului au respins cele mai multe dintre acuzaţii.

Cu toate acestea, mediul nesigur care a fost creat de valul de procese a încetinit investiţiile. Guvernului i-a luat ani buni pentru a aproba noi rute şi pentru a extinde legăturile terestre care să-i permită aeroportului să se extindă. Toate acestea au încetinit ritmul de evoluţie al Domodedovo şi au permis celorlalte două aeroporturi din Moscova, Şeremetievo şi Vnukovo, să-l ajungă din urmă. Acestea două sunt deţinute de guvernul rus.

Acum câţiva ani, Kamenşcik a fost abordat de un potenţial cumpărător al aeroportului, care i-ar fi spus: „Înţelegi?… Ei voi să acapareze totul. Sau să îl alăture aeroporturilor de stat. Dacă nu eşti de acord cu ceea ce propunem noi faci cea mai mare greşeală din viaţa ta”.

Vladimir Putin, implicat direct în cazul Domodedovo

Mai departe, un alt prilej prin care guvernul putea pune presiune pe Domodedovo a apărut în urma unei tragedii. Pe 24 ianuarie 2011, Magomed Yevloyev în vârstă de 20 de ani a reuşit să treacă dincolo de sistemele de securitate ale aeroportului cu 5 kilograme de explozibil. Acesta fusese trimis către Moscova dintr-un sat rusesc din nordul Caucazului de către islamiştii separatişti. Amestecându-se în mulţimea din clădirea terminalului, teroristul a detonat un dispozitiv amplasat sub cămaşa pe care o purta, ucigând 37 de persoane şi rănind peste 170.

Anchetatorii au încercat imediat să dovedească faptul că managementul şi proprietarul aeroportului Domodedovo împart responsabilitatea pentru această tragedie. Ei spun că responsabilii de securitate ai aeroportului ar fi trebuit să-i îndemne pe toţi călătorii să treacă printr-un detector de metale care i-ar fi putut ajuta să descopere bomba lui Yevloyev.

Argumentele autorităţilor au fost, însă, contestate în repetate rânduri. Mai multe instanţe din Rusia au stabilit că nu exista nicio lege care să-i oblige pe angajaţii de la Domodedovo să întreprindă asemenea controale amănunţite în privinţa tuturor celor care intrau în aeroport şi că responsabilii de securitate nu au procedat greşit. Rusia s-a confruntat cu sute de incidente teroriste în ultimii ani, inclusiv cu atentate fatale cu bombă în trenurile şi metrourile din Moscova. În niciuna dintre aceste situaţii nu au fost inculpate proprietarul sau cei din echipa de management.

Vara trecută, anchetatorii au redeschis, însă, brusc cazul. Pe 8 şi 9 februarie doi foşti directori ai Domodedovo, Svetlana Trişina şi Viaceslav Nekrasov, şi un manager de top al aeroportului, Andrei Danilov, au fost arestaţi. Zece zile mai târziu şi Kamenşcik li s-a alăturat în spatele gratiilor.

Motivaţia precisă pentru care s-a reînceput cercetarea în acest caz este neclară, dar unii sunt de părere că toată problema este regizată de undeva „de sus”. Un indiciu în sprijinul acestor bănuieli a venit atunci când, în noaptea în care urma să fie reţinut magnatul, anchetatorul care se ocupa de caz şi-a schimbat subit poziţia şi a solicitat ca miliardarul să fie plasat în arest la domiciliu în loc să fie încarcerat. Avocatul apărării, Kolpakov, crede că acesta ar fi primit un telefon în decursul nopţii de la un superior.

Preocuparea în acest caz ar putea ajunge chiar până la preşedintele Rusiei Vladimir Putin. O sursă apropiată Kremlinului a declarat pentru The Moscow Times că schimbarea măsurii în arest la domiciliu nu s-ar fi putut face fără intervenţia lui Putin. Autorităţile au încercat continuu să-l convingă pe preşedintele Rusiei că magnatul Kamenşcik evită să plătească daunele familiilor victimelor care au murit în atentatul terorist de pe aeroportul său şi că merită să fie cercetat, cu toate că, în final, nu există dovezi care să susţină încarcerarea sa, a mai declarat sursa citată.

Justificarea pe care i-o oferă lui Putin este aceeaşi cu cea pe care anchetatorii o rostesc şi în public, acuzându-l pe proprietarul Domodedovo că este prea lacom pentru a se preocupa de siguranţa aeroportului sau pentru a plăti pagubele cauzate. Scepticii cred, însă, că adevăratul motiv pentru care a fost reluată cercetarea lui este obligarea miliardarului să vândă Domodedovo la cel mai mic preţ posibil, după ce acesta este recunoscut ca refuzând în mod repetat să împartă cu cineva controlul aeroportului.

La începutul lui 2010 el s-a opus planurilor guvernului de a fi contopit cu celelalte două aeroporturi din Moscova care aparţin statului. În acest moment în Rusia se urmăreşte dezvoltarea unui nou concept de parteneriat public-privat, în care statul să colaboreze cu investitori şi oameni de afaceri apropiaţi puterii. Iar Domodedovo apare ca o achiziţie extrem de atrăgătoare. Aeroportul este foarte profitabil, iar criza economică din Rusia determină şi mai multe presiuni asupra capitalului privat.

Kamenşcik este „ca o stâncă”

În acest moment, Kamenşcik şi alţi suspecţi riscă să petreacă până la un an şi jumătate în închisoare. Procurorii au spus, însă, că acest caz are mai multe sincope, ceea ce înseamnă că procesul şi o condamnare sunt destul de puţin probabile, arată avocatul Kolpakov. Cu toate acestea, anchetatorii pot să tergiverseze investigaţia atât timp cât doresc, adaugă acesta. Singura limită legală este aceea că suspectul poate fi reţinut pentru maximum 18 luni fără ca dosarul să ajungă în instanţă.

Chiar dacă magnatul se află acum în arest la domiciliu, presiunile asupra lui sunt, totuşi, foarte mari. Arestarea celor trei angajaţi este o modalitate de a spori îngrijorarea şi presiunea psihologică asupra lui Kamenşcik, o tactică folosită în vechile procese ruseşti. Un avocat a descris starea acestora drept „tortură uşoară”. Potrivit sursei de la Kremlin citate anterior, un partener al miliardarului, Kogan, a încercat să tragă sforile pentru ca aceştia să fie eliberaţi din arest, dar a eşuat.

Kolpakov a spus că atunci când magnatul rus a ieşit din celulă după o noapte de arest, pe 19 februarie, era calm şi controlat. A mers pe holurile tribunalului îmbrăcat cu un hanorac cu glugă şi afişând ocazional un zâmbet sarcastic. „Mi-am dedicat 22 de ani din viaţă acestui aeroport. Pentru mine este o chestiune de onoare să văd acest caz dus la bun sfârşit şi să demonstrez că nici eu, nici angajaţii mei nu suntem vinovaţi”, a spus Kamenşcik în faţa judecătorilor.

Bakov a declarant că nici măcar ameninţarea cu zece ani în închisoare nu l-ar speria. De altfel, prietenii săi îl descriu ca fiind o persoană de netulburat, de aici şi porecla sa, „The Stone” („Stânca”). În 2014 acesta a mărturisit că a insistat să se urmeze calea legală „pentru că este mai viabilă decât dependenţa de relaţiile personale”. Dar, a adăugat el, „timpul va demonstra dacă aceasta este cea mai bună strategie de supravieţuire sau nu”





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts