A doua zi de Paşti în unele localităţi din Ţara Oaşului există obiceiul ca finii să meargă în ospeţie la naşi („nănaşi”), finii ducând naşilor un colac frumos ornamentat (“împistrit”) şi un ol cu vin. Deasemenea, mai există obiceiul ca în ziua de Paşti, imediat după sfinţirea păştilor, feciorii şi fetele să alerge cu pasca pentru a ajunge primii acasă în speranţa că se vor căsători în anul acela.
Se mai presupune că, cel care va ajunge primul acasă va avea noroc, va fi cel dintâi în sat, îi va merge bine tot anul şi nu se vor lega bolile de el. Nănaşa se pregăteşte să-şi primească finii cu colac. Pe masă se pune mâncare bună şi băutură pentru fini, neputând să lipsească boacele oşeneşti, pita de mălai şi cozonacii. Finii îş doresc să joace şi să ţâpurească, aşa că Nănaşa a chemat şi ceteraşii. Finii aduc în dar un colac, care de care mai ”fain” şi un ol de lut. Nănaşa pregăteşte nişte boace cum numa ea ştie să gătească, atât de bune şi gustoase. Şi pentru că e sărbătoare, Nanaşa îşi expune cu mare ştergarele făcute chiar de Nănaşă. Nănaşa închina un pahar de pălincă să trăiască finii.
”Bem un pahar de pălincă să trăim mulţi ani să-i mai putem primi pe fiini.”
După un pahar de pălincă, urmează dansul. Nănaşa s-a pregătit special pentru această mare sărbătoare, care datează din vechime.
Un alt obicei din a doua zi de Paşte din Ţăra Oaşului, însă foarte puţin cunoscut, este înconjuratul bisericii, care se desfăşoară în a doua sau a treia zi după Paşti, în localitatea Racşa. În faţa bisericii, după slujbă, se adună feciori şi fete şi, după ce fac perechi (un băiat şi o fată), înconjoară astfel înlănţuiţi de trei ori biserica. Apoi, băieţii rămân pe loc, iar fetele fac un pas în faţă, schimbându-şi astfel perechile şi continuă „învârtitu’ besericii”. În curtea bisericii, la acest spectacol asistă întreaga comunitate. Aici se proiectează şi viitoarele căsătorii, căci mama unui băiat discută pe margine cu mama unei fete admirându-şi copiii şi vorbind despre posibilitatea unirii celor doi.
