More


    Grădina Romei – “plămânul” oraşului Satu Mare

    - Advertisement -

    gradina-romei4

    Indiscutabil că unul dintre cele mai apreciate locuri de către sătmăreni este Grădina Romei- Kossuth Kert, denumire pe care o poartă din 2004, prin hotărârea Consiliului Local. Este oaza de verdeaţă a locuitorilor Sătmarului, un loc pe care fără doar şi poate fiecare dintre noi l-am frecventat cel puţin o dată în viaţă.

    Încă de la sfârşitul secolului al XVIII‐lea, tirul trecea drept un sport popular în rândul citadinilor. Pe lângă exersarea tragerii la țintă, aşa numitul “Schuss‐statt”, terenul de tragere constituia locul de desfăşurare a balurilor societăților de tir, a diferitelor serbări şi întreceri sportive din întreaga Monarhie.
    Datorită exercițiilor de tragere, respectiv datorită terenurilor de întrecere, s‐a ivit însă şi nevoia amenajării împrejurimilor clădirii,a înființării unei grădini.

    În această grădină s‐a construit Casa de Tir (Lövőház), precum şi baia cu aburi a oraşului, respectiv un restaurant. Grădinii îi aparținea şi un mic lac, iar în mijlocul ei se găsea o fântână arteziană “ca semn al bunului gust”.

    Existenţa Grădinii de Tir încetează în anul 1899, în urma hotărârii consiliului orăşenesc de a îndepărta societatea de tir din locul lor vechi, pentru a pune ordine în grădina care, la iniţiativa lui Gedeon Kiss, ce deținea titlul de maestru principal de tir, începând cu anul 1896, se va amenaja în “Grădina Kossuth”.

    gradina-romei
    Formarea arhitecturală a aparținut grădinarului hamburghez prin naştere, Johann Heim, el proiectând aproape trei sute de grădini, obținând în 1900 la expoziția de la Paris medalia de aur pentru planurile sale de grădini.

    Au apărut însă şi câteva critici la adresa grădinii, găsite în scrierile vremii:“… E bizar cum trupul grădinii populare se taie, se disecă, se măcelăreşte. În mulțimea de cărări se pierde promenada. Nu că am fi chiar duşmani ai straturilor labirintice de flori cu formă de melcişor sau ai divizării întortocheate. Nu putem însă considera admisibilă urâțirea completă a parcului. Apoi, nu am recomanda nici tăierea inutilă de copaci, pentru că golul lăsat de ei nu va putea fi umplut prin plantarea de lămâi şi nuci americani…”

    Din 1920 parcul a căpătat denumirea de Grădina Romei. După al doilea război mondial, parcul şi‐a recăpătat vechea denumire de Grădina Populară, iar din 1976 s‐a transformat în Parcul Pionierilor, fiind locul desfăşurării chermezelor populare organizate cu ocazia sărbătorilor comuniste.

    După construirea Casei Pionierilor în anul 1961, parcul s‐a transformat într‐un mare teren de joacă şi de agrement pentru copii: trenuleț, pistă pentru învățarea regulilor de circulație, lac de agrement, scenă pentru spectacole.

    1

    Din 1989, parcul a devenit din nou Grădina Romei, respectiv Kossuth Kert, potrivit inscripţiei bilingve dăltuită în pia-tra de la intrare instalată în 2004. De curând, clădirea Băii comunale a fost renovată, câştigându-şi o altă utilitate legată de protecţia mediului.

    Nicolae Ghişan



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img