Pălinca – secretul băuturii tradiţionale sătmărene



palinca2

Cea mai cunoscută băutură tradiţională a ardelenilor, şi a sătmărenilor în special, este pălinca. Tare şi aromată, ea este un motiv de mândrie pentru locuitorii din această zonă. Sătmărenii sunt la fel de mândri de pălinca lor precum sunt scoţienii de whisky sau francezii de cognac, însă dincolo de mândrie, pălinciile, în care focul de sub cazane arde neîntrerupt zi şi noapte şi unde se produce această licoare magică, ascund secrete păstrate cu străşnicie.

Scurtă istorie
Se spune că cea mai bună pălincă ar fi cea din Țara Oașului, iar explicația ar sta în faptul că în această zonă se coc cele mai bune prune, ingredientul de bază al acestei tării. Pălinca de Satu Mare este tare, dură și cu o aromă aparte. Dacă ne uităm înapoi în istorie, distilarea pălincii este atestată din secolul al XVI-lea în Oaș, aceasta fiind încă de pe atunci cea mai populară băutură printre localnici. Scriitorul Felician Pop este convins că pălinca de Satu Mare și-a câștigat renumele în perioada comunistă, când sătmărenii își „achitau” obligațiile în Capitală oferind un litru de pălincă.De altfel, acesta a şi dedicat o carte acestei licori, intitulată “Povestea pălincii”.

Prune, mere, pere, cireşe, dude, gutui, vişine sau afine – acestea sunt doar câteva dintre fructele din care se poate realiza pălinca. Cazanele de cupru în care este preparată ţuica îi dau o savoare unică, nemaiîntâlnită, iar o pălincă bună se cunoaşte după aroma fructelor care se simte în ea.

Dincolo de ingrediente, mai contează şi butoaiele în care fructele sunt lăsate să fermenteze. Pălincarii spun că cele mai bune sunt butoaiele de stejar, uşor arse, care împrumută arome extrem de subtile pălincii. Iar pentru învechire, ei spun că pălinca trebuie lăsată să se învechească măcar cinci ani în butoaie din lemn de dud. Atunci când ajunge la o vechime potrivită, pălinca împrumută de la butoiul de dud o culoare gălbuie.

De asemenea, pălinca bună şi curată formează mărgele care durează atunci când este turnată în pahare. Însă cel mai important ingredient al unei pălinci bune, spun ardelenii, este inima bună cu care pălincarii o dăruiesc celor care vor să guste. În istorie, pălinca a apărut în Evul Mediu timpuriu şi nu a fost inventată de ardeleni, ci de arabi. Ei nu o consumau ca băutură, deoarece Coranul interzice consumul de alcool, dar o foloseau pentru frecţie. După anul 1000, meşteşugul a ajuns şi în Ardeal.

În satele din Ardeal, în special în judeţele Sălaj, Maramureş, Bihor sau Satu Mare, invitaţii sunt aşteptaţi cu pălincă în loc de cafea, ce poate fi asortată cu slănină, ceapă, brânză şi o pâine de casă. Pălinca are şi o serie de beneficii pentru organism: ajută la digestie, este un “pansament pentru stomac”, iar un păhărel din această licoare estompează durerile de dinţi.

palinca3

Potrivit statisticilor, pălinca reprezintă 40 % din consumul de băuturi alcoolice din România. Şi nici nu e de mirare, dacă ne gândim că românii, în special ţăranii ardeleni, beau câte un păhărel de pălincă aproape la fiecare masă de prânz. De asemenea, nu există nuntă, botez, aniversare, înmormântare sau alt eveniment important la care să nu fie servită această băutură.

Controversele și secretele pălincii
Ca orice subiect încărcat de legendă, pălinca își are controversele sale. Acestea s-au conturat în primul rând în jurul denumirii: în sudul țării, mulți îi spun palincă, în timp ce în nord se folosește termenul de pălincă. Felician Pop afirmă că termenul de palinka apare în documente încă din 1630, el fiind de proveniență slovacă și ajungând în aceste zone pe filieră maghiară.

Cel mai important secret al unui producător de pălincă îl reprezintă calitatea fructelor. Pălinca poate fi realizată din pere pădurețe, pere, gutui, vișine, piersici, caise, cireșe, mere și chiar soc sau măceșe. Însă, niciunul dintre aceste fructe nu se apropie de renumele pălincii tradiționale de prune.

Un alt secret ar fi clima din țara noastră, care conferă fructelor o savoare aparte și un surplus de vitamine. „Compoziția solului, pantele mai mult sau mai puțin însorite, ariditatea solului și umiditatea au un efect hotărâtor asupra pălincii. Există teoria conform căreia cea mai bună pălincă din lume este cea de prune din nord-vestul țării”, declară Felician Pop.

Și distilarea ascunde secrete care se simt în calitatea pălincii. „Se pare că distilarea ar fi fost inventată de călugării de la începutul Evului Mediu, pentru obținerea de elixiruri și poțiuni în scop medicinal”, a mai explicat scriitorul. Astăzi, în majoritatea pălinciilor, băutura produsă după metode tradiționale are în medie sub 60 de grade. Unitatea de măsură este numărul mărgelelor de pe marginea paharului, experții stabilind după mărgele când este bine distilată. Dacă acestea rezistă cel puțin un minut într-un pahar agitat puternic, procesul se apropie de final.

palinca1

Tradiția se îmbină astăzi cu tehnologia modernă în crearea acestei licori care a devenit unul dintre produsele românești reprezentative în lume.

Nicolae Ghişan





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts