Mănăstirea Bixad – cel mai vestit loc de pelerinaj din nord-vestul României



manastirea2

Mănăstirea Bixad este o mănăstire de călugări ce poartă hramul “Adormirea Maicii Domnului “, situată pe un deal din comuna Bixad, la 10 km nord-vest de Negreşti-Oaş. Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, 15 august, atrage anual în pelerinaj zeci de mii de credincioşi din localităţile nordice ale Transilvaniei.

Scurt istoric
Mănăstirea a fost ctitorită la sfârşitul sec. XVII , în jurul anului 1689, de arhimandritul Isaia (fost călugăr grec ortodox în Mănăstirea “Sf. Pavel “ – Athos) şi a fost terminată în 1700, fiind pustiită un an mai târziu când Isaia “convertit la legea Romei a fost ucis“ (St. Metes, 1936). Biserica actuală, construită din piatră şi cărămidă în 1771, a fost restaurată între anii 1978 şi 1980, în ultimii ani fiind construite mai multe anexe.

Viaţa monahală la Bixad există încă din vremea Maramureşului voievodal, când, în anul 1614, lăcaşul apare menţionat ca schit al Mănăstirii Vetiş. În prima jumătate a secolului al XVII-lea, viaţa monahală ortodoxă la Bixad s-a menţinut, fapt dovedit de circulaţia intensă a cărţilor de slujbă şi învăţătură ortodoxe. La anul 1648 in Bixad este atestat preotul ortodox Popa Ilies, acesta semnându-se în mai multe rânduri, pe un exemplar al Cazaniei lui Varlaam (Iasi, 1643). De la sfârşitul secolului al XVII-lea, Bixadul apare strâns legat de numele călugărului grec Isaia, fost stareţ al Mănăstirii Sfântul Apostol Pavel de pe Muntele Athos.

manastirea-3

Trimis de patriarhul ecumenic să urmărească evoluţia convertirii la unire cu Biserica Romei, în părţile Rusiei şi Ucrainei, după ce a sesizat curţilor acestor state iminenţa pericolului, la întoarcere, trecând prin Ardeal a fost prins, dus la Viena, de unde, după ce a fost catolicizat, a ajuns la Roma, şi apoi numit în anul 1694 vicar general, cu reşedinţa la Carei, cu însărcinarea de a câştiga la Unire pe românii din părţile Bihorului, Sătmarului şi Maramureşului.

În anul 1701, arhimandritul Isaia, însoţit de alti trei călugări s-a aşezat la Mănăstirea Bixad. În luna mai a anului 1701, arhimandritul a fost ucis in condiţii neelucidate încă. În anul 1759, episcopul unit al Muncaciului, Manuil Olsavszky, trimite la Bixad călugări din ordinul Sfântului Vasile cel Mare.

Biserica Bixad, cu hramul Sfintii Apostoli Petru şi Pavel, a fost ridicată începând cu anul 1769, fiind sfinţită în anul 1771. Monumentul păstrează planul arhitectural bizantin în cruce greacă. Deasupra pronaosului se înalţă un turn având un acoperiş baroc, adăugat la începutul secolului al XX-lea. Această biserică a fost desfiinţată din ordinul autorităţilor comuniste, fiind transformată în parohie in anul 1948. Urmează o etapă de restaurări complete, atât la interior cât şi la exterior. Biserica este si repictată şi înzestrată cu mobilier nou. Lucrările de restaurare s-au desfăşurat între anii 1981-1988. Fresca pictată între anii 1988-1989 este opera lui Dumitru Banica din Vedea. Iconostasul, din lemn sculptat, a fost realizat de meşterul Ady Iosif din Baia-Sprie. Anual, în 15 august, la Mănăstirea Bixad are loc cel mai mare pelerinaj din această parte a țării. Mii de credincioși vin aici pentru a se închina la Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului.

manastirea1

Icoana făcătoare de minuni
Renumele bisericii din Bixad provine şi din prezenţa în aceasta a unei Icoane Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului, care atrage credinciosi din toată ţara. Dacă până în 1989 au fost înfăptuite minuni legate de icoana Maicii Domnului, acestea au fost omise din documente sau pur şi simplu au fost bine ascunse de ochii celor curioşi. Potrivit preoţilor însă, în perioada de după Revoluţia din 1989 au fost consemnate două minuni. În primul caz menţionat în documentele mănăstirii este vorba despre un credincios din Săbişa (judeţul Maramureş). Întâmplarea a avut loc în 1996. Bărbatul în cauză, invalid la pat de peste 7 ani, a fost dus la mănăstire în ajunul sărbătorii Sfintei Maria şi aşezat lângă icoana acesteia. După ce a înnoptat lângă icoană, a doua zi dimineaţa bărbatul s-a ridicat din pat şi a putut să umble. A doua minune ce este atribuită icoanei de la Bixad a fost consemnată 9 ani mai târziu, în 21 septembrie 2005. În acest caz este vorba despre un bărbat din Bocicoiu Mare care a fost diagnosticat de medici cu cancer în fază terminală. Pacientul a fost externat însă soţia acestuia nu s-a resemnat ci s-a dus la Bixad pentru a se ruga la Icoana Făcătoare de Minuni. Oamenii spun că nu au trecut nici două săptămâni şi bărbatul s-a vindecat complet, uimindu-i şi pe medici. Putem vorbi deci de un intens turism religios, cu vechi tradiţii, cu pelerini care vin aici la sărbătorile Adormirea Maicii Domnului (15 august), Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezatorul (29 august) şi Ziua Sfintei Cruci (14 septembrie). Pentru pelerinii veniti de departe biserica dispune şi de locuri de cazare – în limita locurilor disponibile. Pentru a face cunoscute tradiţiile zonei, se intentionează deschiderea unui muzeu cu tradiţii si obiceiuri populare, etnografice, bisericeşti şi de folclor oşenesc dar si ateliere pentru cusături specifice zonei.

Nicolae Ghişan

manastirea-4





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts