More


    Mănăstirea Franciscanilor din Căpleni

    - Advertisement -

    manastire1

    Conform tradiţiei locale, mănăstirea a fost construită în anii 1080, deci această mănăstire din comuna Căpleni s-ar număra printre cele mai vechi mănăstiri, dar primele menţiuni referitoare la această mănăstire sunt din secolul al XIV-lea.

    După războaiele otomane clădirea era în ruină, dar un oarecare Károlyi Sándor a reîntemeiat mănăstirea și o dă franciscanilor salvatorieni. Actul de fondare este emis în anul 1711, iar în perioada următoare ansamblul mănăstirii a fost reconstruit. În cursul lucrărilor de reconstruire, ce sunt finalizate în anul 1740, biserica mănăstirii îşi păstrează în mare parte structura originală, fiind renovate bolţile şi acoperişul.

    În anul 1834 un cutremur a avariat grav biserica, iar bolţile s-au prăbușit apărând crăpături mari în zidurile clădirii, iar familia Károlyi plătește pentru reconstrucţia lăcaşului și biserica a fost renovată, în stil neoromanic, sfinţirea fiind oficiată în anul 1848. Biserica avea trei nave, nava principală fiind aproximativ de două ori mai largă decât colateralele. Corul bisericii era format dintr-o absidă, ce este flancată de două absidiole încheiate semicircular, având înainte câte un spaţiu mai mic, de plan dreptunghiular. Absida centrală era construită spre răsărit, din cauza dimensiunii mai mari a arcului de triumf, iar absidele mai înguste decât navele corespunzătoare, sunt dispuse în ax. Arcul de triumf al absidei principale prezintă pe laturile dinspre nava centrală nişe ce sunt încheiate semicircular și care se înălţau până la nivelul capitelurilor stâlpilor, iar deasupra închiderii nişelor pornirea arcului se sprijinea pe câte o colonetă angajată. Pe faţada estică absida centrală este mult mai înaltă decât cea nordică. Secţiunea clădirii ne arată că biserica originală era o bazilică, faţadele acesteia pierzându-şi însă aspectul bazilical în epoca barocă, odată cu construcţia unei şarpante comune pentru cele trei nave.

    manastire-2

    Dintre toate planurile care mai există azi unul singur, făcut în secolul al XVIII-lea, marchează bolţile, în spaţiul flancat de turnuri sunt bolţi în formă de cruce. Existau scări pe latura răsăriteană a edificiului, între absidiole şi corul principal, iar aceste scări în spirală, erau amplasate simetric, se accesau în dreptul stâlpilor situaţi la capătul vestic al zidurilor ce delimitau absidele, scările spiralice mai există şi în zilele de azi.

    În biserica din Căpleni, cripta cu boltă semicilindrică de sub nava centrală, iar din centrul navei principale se cobora într-un fel de antecameră scurtă şi lată de unde se intra în criptă. Aceasta din urmă era constituită într-un spaţiu amplu, fiind sub capătul estic al celor trei nave fără a se prelungi însă sub abside, exceptând doar o extindere pe direcţia nord-estică, sub absidiola nordică. Aici a fost lăcaşul de veci al familiei Karolyi, deoarece în capela bisericii se găsește sicriul bunicii lui Alexandru, nobila Lapispataki Seghnyei Borbala, decedată în anul 1653.

    manastire-4

    La intrarea în cripta de la subsolul bisericii, se găsește sicriul Krisztinei Csaki, soţia lui Karolyi Ferenc, care a murit la vârsta de 30 de ani, în anul 1736. În spatele altarului sculptat în marmură de Carrara, se găsește o răstignire, operă a sculptorului florentin Pietro Bazzanti, monument sculptat dintr-o singură bucată de marmură și tot aici se găsește și blazonul original al familiei Karolyi, cusut cu fir de aur în anul 1791. Pe sicriele grofilor Karolyi Antal (1732 – 1798) şi al fiului acestuia, Karolyi Jozsef (1768-1803), se găsește câte o urnă de argint în care sunt inimile îmbălsămate ale soţiilor lor. În această criptă, există şi trei sicrie care nu au niciun nume inscripţionat, ele aparţin membrilor familiei care s-au căsătorit cu persoane de rang inferior, motiv pentru care familia i-a pedepsit cu eternul anonimat.

    manastire-5

    Ultimul deţinător al titlului de conte Karolyi, a fost înhumat în criptă în aprilie 2010. Karolyi Layos a părăsit forţat România în anul 1944, din cauza evenimentelor de atunci, lăsând în urma sa o avere fabuloasă, printre care şi castelul din Carei.

    Nicolae Ghişan



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img