More


    Motivarea CCR privind conflictul DNA-Guvern după emiterea Ordonanţei 13

    - Advertisement -

    ccr

    Judecătorii CCR motivează decizia privind existenţa unui conflict instituţional între DNA şi Guvern prin faptul că, prin conduita sa, Parchetul General -Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a arogat o competenţă pe care nu o posedă – controlul modului de adoptare unui act normativ. Totodată, motivarea arată că acţiunea Ministerului Public privind ancheta în cazul OUG13 încetează să mai fie una legitimă, devenind abuzivă şi creează o presiune asupra membrilor Guvernului care afectează buna funcţionare a acestei autorităţi.

    “Având în vedere faptele reclamate şi cele reţinute în ordonanţa procurorului de caz, Curtea apreciază că toate elementele prezentate drept elemente materiale constitutive ale infracţiunilor imputate nu constituie altceva decât aprecieri personale sau critici ale autorilor denunţului cu privire la legalitatea şi oportunitatea actului adoptat de Guvern. Astfel, circumstanţele adoptării actului normativ, luările de poziţie publice contradictorii ale ministrului justiţie şi ale prim-ministrului, urmate de decizia adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, ”fără să fie consultat Consiliul Legislativ, fără să se aştepte avizul Consiliului Superior al Magistraturii, fără a fi trecută pe ordinea de zi sau cea suplimentară a şedinţei Guvernului din 31 ianuarie 2017” constituie, în mod evident, aspecte privind legalitatea şi oportunitatea adoptării actului criticat, care nu pot intra în sfera de competenţă a procurorilor, respectiv nu pot face obiectul activităţii de cercetare penală”, se arată în motivarea judecătorilor CCR.

    Judecătorii menţionează că, analizând încadrarea juridică a faptelor denunţate, aşa cum este ea configurată de către procuror în ordonanţa de începere a urmăririi penale in rem faţă de OUG 13, reţine, în ceea ce priveşte infracţiunea de favorizare a făptuitorului, prevăzută de art.269 din Codul Penal, că această infracţiune nu poate fi comisă prin adoptarea unui act normativ.

    Tocmai de aceea, spun judecătorii care au stabilit că există un conflict instituţional, “devine posibil ca în sfera de aplicabilitate a acestor acte să intre şi cei care le-au adoptat sau rudele, prietenii, cunoştinţele lor. A aprecia altfel, înseamnă că niciodată legiuitorul primar sau delegat nu ar putea adopta acte normative fără a fi sancţionat penal, întrucât caracterul mai favorabil al normelor adoptate ar favoriza întotdeauna anumiţi făptuitori”.

    Urmare a celor constatate, Curtea Constituţională concluzionează că nu este de acceptat ca autoritatea legiuitoareprimară sau delegată (parlamentari sau miniştri) să intre sub incidenţa legii penale prin însuşi faptul adoptării sau participării la actul decizional al adoptării actului normativ, aceasta îndeplinindu-şi o atribuţie constituţională.

    CCR a admis săptămâna trecută sesizarea preşedintelui Senatului privind conflictul juridic dintre Guvern şi DNA, referitor la anchetarea de către procurorii DNA a modului în care a fost elaborată OUG 13 Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, după decizia CCR, că ancheta procurorilor anticorupţie reprezintă un act de corupţie, o corupţie a puterii.



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img