More


    Proiectul lui Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae: BNR să repatrieze peste 90% din aurul depozitat în străinătate, datorită economiei

    =

    Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, şi senatorul PSD Şerban Nicolae au depus un proiect prin care Banca Naţională a României (BNR) să repatrieze 91,5% din aurul depozitat de România în străinătate, respectiv peste 56 de tone de aur, reiese din datele actuale.

    Mai exact, proiectul de lege depus miercuri vizează modificarea şi completarea Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României.
    „La articolul 30, după alineatul (3) se adaugă un alineat nou, alin. (4), având următorul cuprins: «Din rezerva constituită, Banca Naţională a României poate depozita aur în străinătate exclusiv în scopul obţinerii de venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice. Depozitele de aur constituite de Banca Naţională a României în străinătate nu pot depăşi 5% din cantitatea totală de aur constiuită ca rezervă»”, prevede proiectul de act normativ care vizează şi modificarea denumirii acestui capitol din „Administrarea rezervelor internaţionale” în „Administrarea rezervelor”.

    Actualul act normativ nu meţionează cât trebuie să fie rezervele internaţionale ale României, ci doar că BNR este autorizată, în condiţiile pe care le stabileşte şi le poate modifica periodic, să efectueze următoarele operaţiuni: să cumpere, să vândă şi să efectueze alte tranzacţii cu lingouri şi monede din aur şi cu alte metale preţioase; să cumpere, să vândă şi să efectueze alte tranzacţii cu valute; să cumpere, să vândă şi să efectueze alte tranzacţii pe piaţa secundară cu bonuri de tezaur, obligaţiuni şi alte titluri emise sau garantate de guverne străine sau de organizaţii financiare interguvernamentale; să cumpere, să vândă şi să efectueze alte tranzacţii cu valori mobiliare emise sau garantate de bănci centrale, de instituţii financiare internaţionale, de societăţi bancare şi nebancare; să deschidă şi să menţină conturi la alte bănci centrale şi autorităţi monetare, societăţi bancare şi la instituţii financiare internaţionale; să deschidă şi să ţină conturi şi să efectueze operaţiuni de corespondent pentru instituţii financiare internaţionale, bănci centrale şi autorităţi monetare, societăţi financiare şi bancare, organizaţii financiare interguvernamentale din străinătate, precum şi pentru guverne străine şi agenţiile lor.
    Proiectul de act normativ mai vizează ca în caz de diminuare a rezervelor, până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, BNR să prezinte „Parlamentului şi Guvernului, de îndată”, un raport privind situaţia rezervelor şi cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere.
    Legea de funcţionare a BNR prevede în prezent că „dacă există pericolul diminuării rezervelor internaţionale, până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi în cazul în care diminuarea s-a produs”, BNR „va prezenta Guvernului şi Parlamentului un raport privind situaţia rezervelor internaţionale şi cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere”.
    Atât proiectul de act normativ, cât şi actuale lege includ următoarea frază: „Raportul va conţine recomandările Băncii Naţionale a României privind politicile guvernamentale macroeconomice necesare pentru preîntâmpinarea sau remedierea situaţiei.”
    Expunerea de motive arată că proiectul vizează modificarea deoarece economia României este în parametrii pozitivi, tendinţă estimată să continue.
    „Evoluţia economiei româneşti din ultimii ani indică o tendinţă pozitivă, cu creştere economică constantă, solidă şi sustenabilă, cu inflaţie moderată, în limite controlabile şi cu o stabilitate predictibilă a monedei naţionale. În mod cert, rezultatul acestei evoluţii îl determină politicile macro-economice guvernamentale, în cadrul legislativ aplicat şi măsurile prudenţiale corective adoptate de Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională a României. Faţă de perioada anterioară aderării României la Uniunea Europeană, pe fondul atingerii statutului de economie funcţională de piaţă, dar şi faţă de perioada de criză internaţională, situaţia actuală este semnificativ îmbunătăţită, îndreptăţind o abordare diferită în privinţa unora dintre practicile prudenţiale. Perspectivele se menţin pe linia unei evoluţii similare, fără pericolul unor crize semnificative, blocaje sau alte influenţe negative majore”, menţionează Expunerea de motive prezentată de Dragnea şi Nicolae.
    Cei doi subliniază că acesta este contextul care i-a făcut să aprecieze că poate fi modificată politica BNR privind constituirea şi administrarea depozitelor de aur, deţinute în tezaurul propriu sau în străinătate, ca parte a rezervelor constituite din aur şi operaţiuni externe.
    „Din informaţiile deţinute, în prezent, rezerva de aur constituită de BNR potrivit dispoziţiilor legale, se găseşte în proporţie de circa 65% în străinătate (de fapt 59%, conform datelor BNR, prezentate mai jos – n.red.). Pentru această cantitate de aur BNR nu mai realizează nici un fel de venituri (specifice operaţiunilor speciale de tranzacţionare, inclusiv prin constituirea de garanţii), ci, dimpotrivă, achită contravalorea costurilor de depozitare. Nimic din situaţia economică a României nu mai justifică păstrarea unei asemenea cantităţi de aur ca rezervă în străinătate, cu costurile aferente, deloc de neglijat, în condiţiile în care această rezervă poate fi păstrată şi suplimentată, în mod corespunzător, în depozite din ţară. Deţinerea unei cantităţi de aur în depozite constituite în străinătate nu trebuie, în mod necesar, interzisă, dar aceasta ar trebui limitată cantitativ şi condiţionată de obţinerea unor venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice”, mai arată expunerea de motive menţionată.
    Proiectul de act normativ are nevoie de aprobarea Băncii Centrale Europene (BCE).



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img