Halmeu, localitate cu o istorie de peste șase secole

Comuna Halmeu este aşezată în partea de NV a României pe graniţa cu Ucraina şi la opt kilometri de frontieră cu Ungaria, în judeţul Satu Mare. În partea de nord este învecinată pe o lungime de cinci kilometri cu Ucraina cu care este şi un punct de trecere a frontierei, în partea de est se învecinează cu comuna Turulung, în partea de sud are ca limita râul Tur iar in vest se învecinează cu comuna Porumbeşti.

Denumirea localităţii Halmeu, de la Terra Holmy, cum apare în primul document scris se presupune că provine din cuvântul „halom” (halom-ridicatura), şi se ajunge prin transformările: Halom-Halmey-Holmi-Halmii-Halmei-Halmeu.

Izvoare mai precise dovedesc existenţa localităţii din anul 1274, an în care se pare ca s-a format pe aceste locuri o aşezare omeneasca stabilă. Până în anul 1274 localitatea Halmeu a aparţinul de localitatea Băbeşti, când strămoşul lui Kala Tamas a primit de la regele Ladislau al 4-lea TERRA HOLMY. De la această dată devine Halmeul localitate independentă. În anul 1218 apare numele localităţii în REGISTRUM VARADIEN.

Într-un alt document se pomeneşte că regele Carol al Ungariei trimite, la data de 14 mai 1319 pe Gheorghe, fiul lui Petru din Sasvar, pentru cercetare şi deosebirea vechilor hotare ale moşiilor magistratului Ioan, fiul lui Toma, aflat în comitatul UGOCSA, pentru a le despărţi de jur împrejur de satele regeşti.

Un alt document pomenește despre despărțirea hotarelor între satele Cidreag și Almaș, iar în anul 1323 este amintit și satul Dabolț. Satul Mesteacăn a apărut la începutul secolului XX, prin colonizarea pe aceste locuri a populației din depresiunea Maramureș.

Date precise nu există, dar în secolul al 18- lea, venind dinspre est, pe raza comunei se stabilesc evreii. Este important de menţionat prezenţa lor deoarece aduc schimbări mai ales în viaţa economică. Practicau meserii de care populaţia comunei nu se prea ocupa: de exemplu comerţul, sunt mici meseriaşi de toate felurile (pantofari, măcelari, croitori), ajungând ca în perioada interbelică în centrul satului Halmeu să funcționeze bănci, restaurante, magazine al căror proprietari erau evrei. Au respectat locuitorii comunei, dar nu au legat căsătorii cu aceştia, deşi copiii au frecventat aceleaşi şcoli, s-au legat prietenii. Cei care s-au îmbogăţit au cumpărat terenuri agricole, devenind moşieri. În vara anului 1944 au fost deportaţi, astăzi neexistând familii de evrei pe raza comunei.
În secolul al 19-lea şi începutul secolului al 20-lea, localitatea Halmeu a fost centru de plasă aparţinându-i 42 de localităţi, având şi judecătorie locală.
Populaţia româneasca nu este menţionată în referirile existente până la Marea Unire a Transilvaniei cu Patria Mamă. Cu toate acestea nu există îndoială în ce priveşte existenţa românilor în aceste ţinuturi dar cu rezervele şi obstacolele acelor vremuri.
În anii 1922-1923 se înfiinţează Parohiile Ortodoxă şi Greco-Catolică Romaâne fiind susţinute material de Statul Român la insistenţele credincioşilor al căror număr a sporit prin funcţionarii de la căile ferate, administraţie locală, judecătorie, armată.
Parohia ortodoxă a primit vechea clădire a şcolii gospodăreşti unde s-a amenajat o capelă şi locuinţa preotului Constantin Vârlan, oficial primul preot paroh. S-a dorit construirea unei clădiri proprii pentru a sluji ca lăcaş de închinare dar din pricina lipsurilor materiale nu s-a reuşit. Pentru susţinerea parohiei şi a preotului din rezerva de stat a fost împroprietărită Biserica cu teren agricol.

Meleagul Halmeului, poarta de intrare în ţară dinspre Cehoslovacia, în perioada interbelică, era zugrăvit de Nicolae Iorga în culorile naturii netulburate: “De la Halmeu, staţie improvisată, drumul duce, supt depărtaţii munţi cu formele rotunjite, peste admirabile pajişti şi arături adânci în margenea codrului vechiu de care nu s’a atins încă securea. Flori de un galben palid smălţează toată întinderea.’’ Rânduri senine, dar care-şi modifică tonalitatea odată cu înţelegerea greutăţilor cotidiene ale locuitorilor din acest colţ de ţară. Cu tristeţe este caracterizată situaţia ţăranului român, teoreticianul curentului semănătorist deplângând starea de sărăcie în care se zbăteau satele româneşti: “Ici şi colo în satele mărunte apare casa şerbului român, joasă, străpunsă de fereşti, cu coperişul de stuh, ca în părţile cele mai sărace ale Vechiului Regat. Alături, între copaci, cu aceiaşi moţoasă, căciulă pentru şură şi magazii, casa, destul de modestă, a stăpânului.(…) Mai deloc sămănături. Lângă şanţul umed plin de nuferi galbeni, lanuri de ţernă răscolită şi uscată. Nicăieri o vită, deşi în fund răsar clopotniţe de sate. E aici o taină pe care n’o înţeleg. Totuşi, alături grâu, orzuri frumoase. Porumbul însă pare de tot slab, pe alocuri neieşit’’. Gânduri netăinuite, care ilustrează însă realitatea aspră a acelor vremuri şi cruntul decalaj istoric în care se găseau majoritatea satelor româneşti din perioada interbelică. Drumul de-a lungul frontierei îi provoacă patriarhului istoriei româneşti trăiri amestecate: “Pe întinderi mari trifoiul întinde trandafiriul florilor sale. Macii roşii picură sânge. O barză cocoşată inspectează domeniile ei şi porumbeii satului vecin fură seminţe din brazde. Ce d’intâiu cercei albi ai salcâmului tremură în vârful ramurilor tinere. Careii Mari se prezintă impunători prin masă şi soliditate. Şi aici gazete româneşti – “nüj’’. Dar în margini reapare căsuţa noastră, foarte smerită, foarte săracă.’’
Nicolae Ghisan

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Citește și...

Polițiștii sătmăreni continuă curățenia din trafic

Polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Satu Mare au desfășurat o serie de activități de menținere a unui climat de siguranță rutieră, fiind...

Condamnat de autoritățile române, oprit în P.T.F. Urziceni

Polițiștii de frontieră din cadrul P.T.F. Urziceni au identificat și predat autorităților competente un cetățean român, căutat de autoritățile din Satu Mare pentru săvârşirea...

Sătmărean reținut de mascați pentru trafic de droguri

Bani și substanțe psihoactive au fost ridicate de polițiștii de combatere a criminalității organizate din Satu Mare și procurorii D.I.I.C.O.T., de la locuința unui...

Este WordPress o platforma sigura pentru websitul dvs.?

In ultimii ani, peste un milion din cele aproximativ 60 milioane websituri WordPress din lumea intreaga au fost afectate de probleme securitatii. Unii experti...

823 de cazuri noi,din fericire nici unul la Satu Mare

Până astăzi, 3 august, pe teritoriul României, au fost confirmate 54.009 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 27.750 de pacienți...