550 de milioane de Euro pentru 120.000 de IMM-uri din România



Comisia Europeană a aprobat modificarea programului operațional „Competitivitate” în România, prin redirecționarea unei finanțări în valoare de 550 de milioane de euro din Fondul de coeziune pentru a atenua efectele negative ale crizei provocate de coronavirus asupra economiei țării. Se va acorda sprijin financiar unui număr de peste 120 000 de microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) și unor inițiative de digitalizare și educație electronică.

În perioada 2014-2020, Uniunea Europeana a investit în România 30,3 miliarde EUR prin intermediul politicii de coeziune. Datorită Inițiativei de Investitii privind raspunsul impotriva coronavirusului, peste 900 de milioane EUR în total sunt în prezent mobilizate în cadrul fondurilor politicii de coeziune pentru a face față crizei actuale și efectelor acesteia în România. Astfel mai jos sunt redate câteva exemple:
În sănătate Mai mult de 350 de milioane EUR din fondurile Uniunii Europene (FEDR) sunt mobilizate pentru achiziționarea de echipamente individuale de protecție, de teste și de ventilatoare pentru 144 de centre de sănătate publică, de instalații de decontaminare și de sprijin pentru tratarea pacienților cu COVID-19, precum și pentru achiziționarea produselor de igienă pentru grupurile vulnerabile. De asemenea o sumă suplimentară de 69 milioane EUR a fost alocată prin intermediul proiectului „Viziune 2020”, gestionat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al României, pentru achiziționarea de echipamente și materiale de pregătire pentru situații de urgență care ar trebui să ajute țara să anticipeze, să atenueze și să reacționeze în situații de urgență.
Pandemia actuală a demonstrat importanța investițiilor în infrastructuri medicale moderne și eficiente, care vor asigura accesul la servicii medicale de înaltă calitate. În perioada 2014-2020, politica de coeziune investește în total 455 de milioane EUR în sectorul sănătății din România, cu scopul de a-i îmbunătăți rezistența în fața unor provocări, precum cea actuală. Aceasta include:
– construcția și echiparea a trei spitale regionale de urgență în Iași, Cluj și Craiova (Faza I);
– Reabilitarea spitalului județean Tulcea, ca parte a ITI Delta Dunării;
– Reabilitarea, renovarea și modernizarea ambulatoriilor în spitalele municipale și județene;
– Construcția și/sau reabilitarea a 35 departamente de urgență (la nivelul îngrijirii medicale);
– Livrarea a 1.140 ambulanțe până în 2023
Pentru Intreprinderi Mici și Mijlocii (IMM-URI) 550 de milioane EUR în cadrul FEDR au fost mobilizate pentru sprijin financiar pentru 121.000 de întreprinderi mici și mijlocii prin furnizarea de capital circulant și capital pentru investiții productive (cu toate că suma alocată și numărul IMM-urilor sunt similare cu cele de la Fondul de Coeziune, nu este vorba de aceiași bani).
Ocuparea forței de muncă Prin furnizarea a peste 450 milioane EUR (FSE), fondurile Uniunii Europene au contribuit financiar la sprijinirea și motivarea forței de muncă române pe întreaga durată a acestei crize, variind de la plăți suplimentare pentru medici și personal medical (120 milioane EUR) la plăți pentru asistenți sociali (30 milioane EUR) și subvenții pentru lucrători în șomaj tehnic (300 milioane EUR).
Ajutoare sociale Alte 130 de milioane EUR au fost angajate prin intermediul FEAD, pentru furnizarea de pachete de produse alimentare și de produse de igienă categoriilor dezavantajate ale populației.
România a mobilizat deja fonduri UE în valoare de 350 de milioane de euro pentru a sprijini lucrătorii din domeniul sănătății care se află în prima linie a luptei împotriva pandemiei. Modificările sunt posibile datorită flexibilității excepționale specifice „Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus” (CRII) și „Inițiativei plus pentru investiții ca reacție la coronavirus” (CRII+), care le permit statelor membre să utilizeze finanțare în cadrul politicii de coeziune pentru a sprijini sectoarele cele mai expuse la pandemie. Aceste modificări vor întări efectul de transformare pe care îl au fondurile politicii de coeziune asupra economiei românești prin finanțarea inovării, a cercetării, a formării, a educației, a gestionării moderne a apei, a sistemelor de canalizare, a drumurilor noi și a altor tipuri de infrastructuri.
Nu cred că este lipsit de interes modul în care s-au distribuit în Europa banii din Fondurile de Coeziune. Spania și Polonia au primit sumele cele mai mari, peste un miliard de Euro, dar trebuie ținut cont că și populația lor este mai mare (47 respectiv 38 de milioane de locuitori). Au mai primit bani în ordine alfabetică: Bulgaria (20 milioane Euro pentru o populație de 7 milioane), Croația (400 pentru 4), Grecia (1140 de milioane Euro la care statul grec se obligă să adauge 360 milioane Euro pentru o populație de 11 milioane), Letonia (500 pentru 2), Lituania (250 pentru 3), Slovenia (330 + 80 în cercetare COVID pentru 2), Slovacia (275 pentru 5).
Ungaria (10 milioane de locuitori) a realocat 320 milioane EUR din diferite obiective tematice pentru a acorda împrumuturi de fond de rulment IMM-urilor. Măsura vizează să ofere un sprijin de lichiditate atât de necesar companiilor afectate de criza economică actuală. Ungaria a extins, de asemenea, sfera beneficiarilor eligibili pentru sprijin nerambursabil (subvenții). Până în prezent, doar IMM-urile active în sectorul manufacturier erau eligibile pentru sprijin pentru subvenții (cu excepția regiunilor cel mai puțin dezvoltate din teritoriile țării). Odată cu modificarea, sprijinul a devenit disponibil pentru o gamă mai largă de companii, în special din sectorul serviciilor, care au fost afectate în special de criză.
La un calcul simplu vedem că Letonia și Slovenia au cel mai mare număr de euro pe cap de locuitor (250, respectiv 205) ceea ce înseamnă că politica internă a respectivelor state s-a adaptat cel mai bine la politica europeană. Noi cu 25 de euro pe cap de locuitor suntem în partea a doua a unui clasament al interesului politicianului român pentru binele românului. Bulgaria este codașa în acest sens, politicienii de acolo reușind să atragă din fondul de coeziune doar 3 euro pe cap de bulgar.
Concluzionând, datorită Inițiativei de investiții pentru răspunsul la coronavirus, statele membre pot aborda imediat trei priorități cheie în lupta împotriva situației de urgență actuale și a consecințelor sale economice: cheltuielile pentru asistență medicală, sprijinirea schemelor de muncă pe termen scurt și sprijinul pentru fondul de rulment al IMM-urilor.
Pentru a pune la dispoziție acești bani, Comisia a propus să mobilizeze rapid rezerve de numerar necheltuite din fondurile UE. Acest lucru a oferit lichidități imediate bugetelor statelor membre și a contribuit la anticiparea finanțării politicii de coeziune, încă nealocate, în cadrul programelor politicii de coeziune 2014-2020, oferind astfel un impuls necesar investițiilor economice.
De asemenea, Comisia a efectuat cheltuieli legate de criza coronavirusului începând cu 1 februarie 2020, eligibile în conformitate cu normele politicii de coeziune. Normele pentru cheltuielile de coeziune sunt aplicate cu flexibilitate maximă, permițând astfel statelor membre să utilizeze fondurile pentru a finanța acțiuni legate de criză. Aceasta înseamnă, de asemenea, oferirea unei flexibilități mai mari țărilor pentru realocarea resurselor financiare, asigurându-se că banii sunt cheltuiți în zonele cu cea mai mare nevoie: sectorul sănătății, sprijin pentru IMM-uri și piața muncii.
Fondul de solidaritate al UE a oferit asistență suplimentară de până la 800 de milioane de euro celor mai afectate țări, pentru a atenua povara financiară a măsurilor de răspuns imediat, dar despre aceștia vom vorbi cu altă ocazie.





ULTIMELE ȘTIRI

ALARMĂ!!!. Municipiul Satu Mare se apropie de pragul de îmbolnăviri de 3 la mia de locuitori

Subprefectul Altfatter Tamas a convocat astăzi, 30 octombrie 2020, în ședință de lucru comandanții unităților Ministerului Afacerilor Interne și ai celorlalte structuri implicate în...

Cu mască.. şi fără mască

Începând de joi municipiul Satu Mare ( alături de alte 13 localităţi din judeţ) a intrat în scenariul galben, adică masca de protecţie devine...

Sport și nu numai: A fi, indicativ prezent

Sunt consternat, speriat și intrigat în același timp. Ești expus la tot felul de informații contradictorii. Este cvasi imposibil de a pătrunde în adevărul...

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ŞI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL SATU MARE/REGIUNEA NORD-VEST ÎN PERIOADA 2014-2020

Grandiosul proiect al Apaservului a ajuns în faza a a treia, fază în care s-au semnat contractele pentru alte două obiective ale proiectului. Este...

Latest Posts

ALARMĂ!!!. Municipiul Satu Mare se apropie de pragul de îmbolnăviri de 3 la mia de locuitori

Subprefectul Altfatter Tamas a convocat astăzi, 30 octombrie 2020, în ședință de lucru comandanții unităților Ministerului Afacerilor Interne și ai celorlalte structuri implicate în...

Cu mască.. şi fără mască

Începând de joi municipiul Satu Mare ( alături de alte 13 localităţi din judeţ) a intrat în scenariul galben, adică masca de protecţie devine...

Sport și nu numai: A fi, indicativ prezent

Sunt consternat, speriat și intrigat în același timp. Ești expus la tot felul de informații contradictorii. Este cvasi imposibil de a pătrunde în adevărul...

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ŞI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL SATU MARE/REGIUNEA NORD-VEST ÎN PERIOADA 2014-2020

Grandiosul proiect al Apaservului a ajuns în faza a a treia, fază în care s-au semnat contractele pentru alte două obiective ale proiectului. Este...