Cutremurul și alunecările de pământ de la Cămărzana nu au produs victime importante



Cămărzana sau „Cămara Zânelor”, legenda de la care și-a împrumutat numele bucolic așezarea dintre cele șapte înălțimi vulcanice, a suportat la sfârșitul săptămânii trecute consecințele unui cutremur urmat la scurt timp de o alunecare masivă de pământ în apropierea Gemenelor.

Gemenele sunt două înălțimi muntoase care se ridică în nordul comunei și au cam aceeași alură, formând alături de Cetățeaua, Piatra Cornii, Trei Holmi și Coparcea o căldare în care sunt presărate casele sătenilor. Dacă la cutremur și la alunecări de pământ nu prea se aștepta lumea, forma conică a masivului de origine vulcanică Cetățeaua pune pe gânduri câteodată pe locuitorii comunei: „Oare nu o răbufni împielițatu’ care acum este bine dosit de natură?”.

Să revenim la ale noastre. Așadar imediat după ce cutremurul a încetat organizația de voluntari a comunei s-a mobilizat exemplar atât prin ajutor direct cât și prin cererea de ajutor. Primul obiectiv salvat de sub dărâmături a fost școala. Din fericire în incinta școlii nu se aflau decât puțini copii care mai mult s-au speriat. Unul singur dintre ei a fost salvat de sub câțiva drugi de lemn picați din acoperișul școlii, dar nici acesta nu a suferit vătămări complexe, viața fiindu-i totuși salvată. Spun asta pentru că și în timpul căutărilor printre bârne și cărămizi te mai trezeai cu câte un zgomot înfundat de căzătură. Echipați corespunzător prin programul Uniunii Europene ”COOPERAREA TRANSFRONTALIERA A ECHIPELOR DE INTERVENTIE SI SALVARE NEGUVERNAMENTALE SI PUBLICE – CROSCOOP -”, proiect finanțat cu bani europeni, voluntarii de la SVSU Cămărzana au primit un nesperat și grabnic ajutor de la colegii lor din Târșolț, de la o brigadă de pompieri din Csenger (Ungaria) și din Apșa de Jos (Ucraina). Ultimii au monitorizat evenimentul doar prin internet contribuind doar prin sfaturi, pandemia obligându-i să rămână acasă.
Alunecarea masivă de pământ, dealul de la poalele Gemenelor a pornit la vale, a afectat tot ce a găsit în cale: case, mașini, animale… Noroc că oameni nu erau prea mulți, fiind plecați la oraș sau în străinătățuri. Cei care totuși se mai găseau prin curți au reușit să se aciueze prin pădurea din apropiere rugându-se să nu le mai fugă pământul de sub picioare. Doar trei persoane au fost afectate fizic și o altă familie a suferit de panică.

Un sătean a fost aruncat de combinația cutremur – alunecare de pământ într-un puț. Noroc cu drona celor de la Multisalva (o organizație de tip salvează tot și peste tot, adică salvamont, salvamar… chiar și salvapuț de data asta, condusă de Szabolcs Fulop) care l-a reperat și o echipă combinată formată din voluntarii din Cămărzana, pompierii din Csenger și câțiva „multisalviști” au reușit să scoată la timp apa din puț, au coborât în puțul relativ îngust (circa 70 de cm diametru) și cu mijloacele și aparaturile specifice au adus la suprafață pe bietul năpăstuit care a fost predat pe mâinile descurcărețe ale personalului medical prezent și el (mai bine zis prezente și ele) la fața locului, personal care în scurt timp l-au readus în simțiri. Cu asemenea mâini și chipuri era și normal.

Un alt cămărzan a fost dus de năpaste într-un iaz din apropiere și a intrat în șoc hipotermic. Și aici intervenția s-a făcut la timp așa încât tipul, care nu știa să înoate, a ajuns tot la frumoasele cadre medicale. Normal. I-au trecut toate. Cred că și acum îi lipsește masajul cardiac și respirația indusă de la suflet la suflet.

Mai dificilă a fost recuperarea șoferului dontr-o mașină pe care a fost aruncată, nu știu cum, o conductă de beton de vreo patru metri lungime și cu un diametru de vreo 180 de cm. Conducta știm ce căuta acolo. Nu știm în schimb ce căuta mașina acolo. Probabil a fost și ea adusă de alunecarea de pământ de pe drumul neasfaltat de pe coama dealului. Segmentul de conductă face parte dintr-un alt proiect european la care harnicul și statornicul (proaspăt reales cu peste 70% din voturi) primar al comunei, Florin Ionici, a aplicat pentru a introduce în comună atât apaă la robinet cât și canalizarea. Despre alte proiecte realizate, în curs de realizare sau de viitor vom vorbi în aceste pagini în scurt timp. Se vede că este un primar ales pentru ce face nu pentru ce promite!
Să revenim la bietul șofer pe care l-am uitat prins între fiarele contorsionate ale mașinii. După ce s-au încercat diferite metode moderne de eliberare a mașinii de sub uriașa greutate de beton s-a recurs la o metodă mai tradițională. Oșanul, om descurcăreț, a trecut la volanul și levierele unui escavator de mari dimensiuni din apropiere și l-a folosit pe post de macara, înlăturând segmentul de conductă de pe capota turtită a mașinii. Rănitul nu era nici pe departe rănit, doar ușor amețit și speriat de faptul că nu putea să iasă din mașină. După operațiunile de descarcerare, tăiere uși și a diferitor părți ale scheletului metalic ale mașinii, omul a reușit să iasă și primul lucru pe care l-a făcut a cerut o iagă de pălincă.
Cei refugiați în pădure s-au întors pe la casele lor să evalueze pagubele. Un oșan a observat că la casa din vecinătatea lui nu s-a întors nimeni cu toate că îi simțise că fuseseră acasă înainte de belea. A anunțat primarul care a anunțat rapid echipa de coordonare a acțiunii de intervenție. În scurt timp a fost reperat de dronă un grup de patru persoane destul de aproape de liziera pădurii. Inițial nu s-a înțeles din ce cauză acestea nu revin la casa lor. Abia după ce o echipă de recuperare a ajuns la fața locului și-au dat seama că un acces de panică a blocat starea de conștiență a grupului (mamă, tată, băiat, fetiță). De fapt doar cea mică nu era afectată, dar era prea mică pentru a lua decizii importante. Bineînțeles că echipele de intervenții și-au făcut datoria până la capăt.
Într-un final, cam pe la ora 16, exercițiul fiind terminat fiecare s-a dus către casele lor. La crâșmă nu erau fiindcă pe acolo am trecut noi. Off! Pandemia bat-o vina!
Exercițiul a avut ca scop exersarea deprinderilor dobândite la cursurile de formare organizate pentru echipele serviciilor voluntare pentru situații de urgență (SVSU) a comunelor Cămărzana și Târșolț (România), Csenger (Ungaria) și Apșa de Jos (Ucraina – doar on-line din cauza condițiilor specifice de pandemie): orientare cu ajutorul sistemului de poziționare globală (GPS), creșterea capacității de gestionare a situațiilor de urgență și tehnici de observare, urmărire și prindere a infractorilor pe sol, aer și apă.

Gruiţă Ienăşoiu

 





ULTIMELE ȘTIRI

Expozitie la Castelul Karolyi din Carei

Joi, 26 noiembrie 2020, la Castelul Karolyi din Carei, a fost  deschisă expoziția Direcției de Cultură Carei, cu reproduceri fotografice reprezentând atât marile personalități...

Peste 100 de sancțiuni contravenționale

Siguranța cetățenilor, prioritatea polițiștilor sătmăreni Polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Satu Mare au desfășurat la data de 25 noiembrie, activități de menținere a...

PROGRAM DE GUVERNARE 2021 – 2024 SOLUȚIILE PSD PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

Candidatul PSD Satu Mare la Senatul României, Călin Durla, a prezentat joi, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul partidului, soluțiile social...

Se toarnă primul pilon al podului din zona Ștrandului

Miercuri și joi se toarnă primul radier al primului din cei doi piloni aflați în construcție peste râul Someș, în zona str....

Latest Posts

Expozitie la Castelul Karolyi din Carei

Joi, 26 noiembrie 2020, la Castelul Karolyi din Carei, a fost  deschisă expoziția Direcției de Cultură Carei, cu reproduceri fotografice reprezentând atât marile personalități...

Peste 100 de sancțiuni contravenționale

Siguranța cetățenilor, prioritatea polițiștilor sătmăreni Polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Satu Mare au desfășurat la data de 25 noiembrie, activități de menținere a...

PROGRAM DE GUVERNARE 2021 – 2024 SOLUȚIILE PSD PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

Candidatul PSD Satu Mare la Senatul României, Călin Durla, a prezentat joi, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul partidului, soluțiile social...

Se toarnă primul pilon al podului din zona Ștrandului

Miercuri și joi se toarnă primul radier al primului din cei doi piloni aflați în construcție peste râul Someș, în zona str....