Instaurarea dictaturii regale în orașul Satu Mare



Perioada politică cunoscută în istoriografia română sub denumirea de dictatură regală a reprezentat instaurarea şi în România a unui regim de mână forte sub auspiciile unui partid unic. Pe data de 14 noiembrie 1937 guvernul Tătărescu demisionează organizându-se noi alegeri.


Rezultatul scrutinului din decembrie 1937 a şocat opinia publică prin slabele rezultate obţinute de partidele democratice: PNL – 35,9%, PNŢ – 20,4%, Garda de Fier – 15,6%, Partidul Naţional-Creştin – 9,15%, în timp ce alte formaţiuni politice au obţinut sub 5 procente. Într-o situaţia complicată în care liberalii nu puteau forma guvernul iar antipatia regelui Carol al II-lea faţă de liderul ţărăniştilor, Iuliu Maniu, era arhicunoscută, monarhul ia o decizie surprinzătoare oferind guvernul lui Octavian Goga, liderul ’’Partidului NaţionalCreştin’’, cu o orientare de extremă-dreaptă.


Şi în oraşul Satu Mare, la fel ca peste tot în țară, schimbarea regimului politic a produs mutaţii social-politice profunde. În funcția de prefect se afla, încă de la sfârşitul anului 1937, colonelul Simion Coman, care își va menține această calitate pe toată durata regimului carlist, în timp ce în scaunul de primar a fost impus Victor Moiş.


După promulgarea ’’Înaltului Decret Regal’’ cu nr. 2.919, din 13 august 1938 şi publicat în Monitorul Oficial pe 14 august se reformează împărțirea teritorială a statului român, luând naştere ’’Ţinuturile’’. Sătmarul s-a regăsit în unitatea-administrativ teritorială a ’’Ţinutului Someş’’ constituit din judeţele Bihor, Cluj, Maramureş, Satu Mare, Sălaj, Someş şi Turda, ca reşedinţă a ţinutului fiind ales oraşul Cluj. În fruntea Ţinutelor era desemnat pe o perioadă de şase ani un rezident regal care era ajutat de un ’’Consiliu al Ţinuturilor’’. În fruntea Ţinutului Someş a fost ales Alexandru Hanzu, General de Corp de Armată în rezervă4 . Se urmărea astfel un control aproape total al aparatului de stat. Ţinuturile erau administrate de oameni încadraţi în ’’Frontul Renaşterii Naţionale’’ sau persoane de încredere ale monarhului.


Odată cu noile realităţi politice din ţară se adoptă și în Satu Mare legea marţială şi cenzura presei. În aprilie 1938 redacţia mai multor ziare a fost obligată să-şi întrerupă apariţia, printre acestea numărându-se publicaţia de limbă maghiară ’’Ujság’’ sau ziarul ’’Satu Mare’’. Drept organ de presă a noii puteri politice va ieși de sub tipar ziarul ’’Biruinţa Română’’, cu primul număr apărut în data de 8 februarie 1938, peste doar câteva zile, pe 19 februarie, publicația schimbându-și denumirea în „Conștiința Românã”.
La începutul lunii martie a anului 1938 în oraş a fost dată publicităţii o listă cu persoanele a căror cetăţenie urma să fie revizuită, fiecare persoană vizată urmând ca într-un termen de 20 de zile să dovedească faptul că îndeplinşte criteriile de eligibilitate a cetăţeniei române. În administraţia locală se introduce obligativitatea aşa-numitelor ’’examene de limbă’’ care practic blocau sau, în orice caz, reduceau drastic angajările în serviciul public a etnicilor maghiari sau evrei.


Radicalizarea discursului şi a acţiunii politice se reflectă în presa timpului prin alunecarea treptată spre o pantă extremistă cu substrat etnocentrist şi pe alocuri chiar eugenist. Ziarul ’’Conştiinţa Română’’ publică pe prima pagină, în ediţia din 10 martie a anului 1938, ’’Regulamentul pentru revizuirea cetăţeniei’’ care stipula că ’’sunt socotiţi evrei toţi cei care la 18 Noembrie 1918 erau de cult mozaic’’ precum şi că ’’veneau din Ardeal, cari la această dată aveau cetăţenia maghiară sunt consideraţi cetăţeni români’’. Aceeași publicație sublinia succesul obţinut în românizarea regiunii de graniță ca urmare a satelor de colonişti înfiinţate după Primul Război Mondial. Totodată, se preconiza înfiinţarea unor noi colonii de etnici români pe moşia lui Papolczy Iosif din Iojib, precum şi pe pământurile din jurul Miculei ce urmau a fi expropriate.
Demersul clasei politice pentru a crea un stat totalitar supus monarhului întâmpina dificultăţi prin influenţa pe care o aveau ideile legionare în rândurile tineretului. În dorinţa de a combate influenţa ’’Gărzii de Fier’’, încă din 1935 este înfiinţată la nivel naţional organizaţia cu aspect paramilitar ’’Straja Ţării’’, ce aduna în rândurile sale toate fetele între 7 şi 21 de ani precum şi toţi băieţii între 7 şi 18 ani. Încadraţi în ’’legiuni’’, ’’centuri’’ şi ’’stoluri’’, organizaţia îl avea drept comandant suprem pe regele Carol al –II-lea.
Presa sătmăreană consemnează în septembrie 1938 organizarea unui consiliu al Străjii prin care se înfiinţează în cadrul organizaţiei zece reprezentanţe regionale, fiecare reprezentanță urmând să aibă o culoare proprie ce va fi supusă spre aprobare regelui, iar comandantul străjer al ţinutului ar fi urmat să poarte un însemn distinctiv’’ în consonanţă cu particularităţile cele mai de seamă locale’. Situaţia tensionată dintre monarh şi legionari se va amplifica după uciderea liderului legionar Corneliu Zelea-Codreanu în noaptea din 29 spre 30 noiembrie 1938. În contrareacţie, o echipă de legionari îl asasinează pe prim-ministrul Armand Călinescu, considerat responsabil de moartea lui Zelea-Codreanu, la 14 septembrie 1938. Represaliile faţă de asasinarea unui înalt demnitar de stat nu se lasă aşteptate, noul guvern condus de generalul Argeşanu solicită suprimarea legionarilor aflaţi în detenţie în diferite lagăre din ţară precum şi uciderea unui număr de 2-4 legionari în fiecare judeţ. Drept urmare, în oraşul Satu Mare doi legionari sunt ucişi în noaptea de 21 spre 22 septembrie 1939, studentul Spiridon Jitaru şi avocatul Victor Bozântan. Cei doi legionari se pare că ar fi fost executaţi la marginea orașului, pe drumul ce duce spre localitatea Botiz, în locul denumit popular ’’Dâmbul Bixadului”.
Politica de naţionalizare a proprietăţilor precum şi avântul luat în românizarea sectorului economic din oraş se vădesc prin iniţiativele Camerei de Comerţ şi Industrie Satu Mare de a creşte procentajul etnicilor români în cadrul marilor întreprinderi din oraş. O metodă uzitată a fost cea a „permiselor de practică economică”, necesare pentru a putea desfăşura activităţi cu caracter comercial şi care au fost oferite cu precădere etnicilor români. Un raport al prefectului din 1940 preciza faptul că din punct de vedere statistic, în oraşul Satu Mare, cei de etnie română deţineau doar 7% din sectorul industrial, maghiarii 11% în timp ce evreii aveau un monopol de 71%.
Reconfigurarea sistemului tradiţional capitalist şi înlocuirea acestuia cu o economie corporatistă aflată în mâinile etnicilor români au fost idei ce circulau în spaţiul românesc încă din perioada democratică a ţării. Constituţia din 1938 stipulând principiul împărţirii naţiunii în corporaţii. Fiind un oraş de graniţă, înrăutăţirea relaţiilor dintre România şi Ungaria a afectat economia sătmăreană prin reducerea traficului de frontieră. Alipirea Transcarpatiei statului ungar după ’’Primul Acord de la Viena’’ din 2 noiembrie 1938, a lovit şi mai mult comerțul local prin pierderea rolului deţinut de vama Halmeu prin calea de ferată ce lega România de Cehoslovacia. Nu în ultimul rând, perioada de instabilitate politică din regiune şi discuţiile de la nivel internaţional privind revizuirea frontierei au dus la o reducere a investiţiilor guvernamentale în oraș şi o relocare a producţiei industriale, de teamă ca aceasta să nu fie pierdută în cazuri de forţă majoră privitoare la o eventuală retrasare a graniţei, cum de altfel s-a şi întâmplat la sfârşitul lui august 1940 prin cel de-al doilea ’’Acord de la Viena’’.

Sursa: Marius Baloș,
SATU MARE STUDII ŞI COMUNICĂRI XXXI/II





ULTIMELE ȘTIRI

Cu mască.. şi fără mască

Începând de joi municipiul Satu Mare ( alături de alte 13 localităţi din judeţ) a intrat în scenariul galben, adică masca de protecţie devine...

Sport și nu numai: A fi, indicativ prezent

Sunt consternat, speriat și intrigat în același timp. Ești expus la tot felul de informații contradictorii. Este cvasi imposibil de a pătrunde în adevărul...

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ŞI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL SATU MARE/REGIUNEA NORD-VEST ÎN PERIOADA 2014-2020

Grandiosul proiect al Apaservului a ajuns în faza a a treia, fază în care s-au semnat contractele pentru alte două obiective ale proiectului. Este...

Imixţiuni în politică a prefectului Radu Bud?!?

Deși își depășește clar atribuțiile de serviciu voind să pară sau să fie un “tătuc” în județ prefectul pare îmbătat de putere , având...

Latest Posts

Cu mască.. şi fără mască

Începând de joi municipiul Satu Mare ( alături de alte 13 localităţi din judeţ) a intrat în scenariul galben, adică masca de protecţie devine...

Sport și nu numai: A fi, indicativ prezent

Sunt consternat, speriat și intrigat în același timp. Ești expus la tot felul de informații contradictorii. Este cvasi imposibil de a pătrunde în adevărul...

PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ŞI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL SATU MARE/REGIUNEA NORD-VEST ÎN PERIOADA 2014-2020

Grandiosul proiect al Apaservului a ajuns în faza a a treia, fază în care s-au semnat contractele pentru alte două obiective ale proiectului. Este...

Imixţiuni în politică a prefectului Radu Bud?!?

Deși își depășește clar atribuțiile de serviciu voind să pară sau să fie un “tătuc” în județ prefectul pare îmbătat de putere , având...