More


    Foto/videoeditorial în exclusivitate: Caleidoscop cultural – Incursiuni în diferite culturi muzicale ale lumii – În lumea arabă – Episodul 2

    =

             Dacă în episodul precedent am prezentat câteva elemente tradiționale din muzica arabă, acest capitol vrea să scoată în evidență aspectul cosmopolit de toleranță interetnică și interreligioasă al Libanului în general și capitalei Beirut în mod special.

             Orașul Beirut este amplasat pe așezări vechi de peste 5000 ani. În timpul fenicienilor, a fost umbrit de mai multe orașe-state puternice: Byblos, Sidon și Tir, Liban. Perioada maximă de glorie a Beirutului în perioada antică a fost sub stăpânirea Imperiului Roman. A fost numit “Colonia Julia Agusta Felix Berythus”, dobândind drepturile de oraș-stat roman. Totuși, ce a contribuit la faima sa a fost Școala de Drept, care a excelat printre școlile de la Constantinopole și Atena, rivalizând cu cea de la Roma.

           ”În prezent, orașul Beirut își menține rolul de un centru comercial și cultural, ce are un impact deosebit asupra regiunii Orienului Mijlociu. Din diferitele domenii de specializare, ale universităților au absolvit numeroase personalități, care au avut un rol important în politica orașului. Publicațiile și revistele, sunt citite de un număr mare de persoane din Orientul Mijlociu. Prin urmare Beirut rămâne cel mai mare centru publicitar din toată regiunea. Este un centru comercial, bancar și financiar pentru întreaga regiune, cu aproximativ 85 bănci libaneze, nenumărate firme de import-export, operații comerciale arbitrare și triunghiulare și o piață cu comerț liber” (https://ro.wikipedia.org/wiki/Beirut).

        Aici, în Beirut, activează și părintele franciscan Florin Bogdan, originar din România, care este unul dintre păstorii de suflete de la Biserica ”Sfântul Anton de Padova” din localitate.

          ”Biserica ”Sfântul Anton de Padova” din Beirut, este o Biserică Romano – Catolică, din cartierul Sin – el – Fil – Beirut, capitala Libanului. Biserica are un număr de 4000 de credincioși, romano catolici; greco catolici; maroniți; melchiți; siro catolici, suprafața parohiei extinzându-se pe 40 de kilometri pătrați.

           Avem multe activități pe care le intreprindem pentru cei 4000 de credincioși, printre care  350 de copii și tineri din Scout, alți 200 de copii care vin în fiecare zi de sâmbătă la cateheze. În Liban creștinii sunt importanți, ținând cont că președintele țării este creștin și prim ministrul musulman, ei ajungând la 45 – 50 la sută din populație.

          În Liban creștinii sunt respectați de musulmani, iar datorită acestei atmosfere de toleranță interreligioasă, Sfintele Liturghii se desfășoară în siguranță, fără teama unor eventuale atentate, fiind animate ca și în bisericile catolice din România cu instrumente moderne: orgă, chitară, flaut, vioară sau pian, care acompaniază corul de credincioși, existând o emulație și o unire sufletească între creștinii și chiar necreștinii care zilnic participă la Liturghie.

            Toți îl recunosc și-L adoră pe Dumnezeu pentru sfințenia Sa, prin rugă și cânt, îngenunchind la momentul Prefacerii de la Sfânta Liturghie, adorându-L  pe Hristos la consacrare.

            De asemenea, vin și mulți musulmani ca să se roage, mai ales în ziua de marți, la Sfântul Anton de Padova,  slujbele fiind celebrate în limba franceză și engleză,  aduse în uzanța liturgică a locului de către alți preoți misionari franciscani”.

         Unul din numeroasele momente în care creștinii și necreștinii care participă la Sfintele Liturghii se unesc într-o laudă comună adusă Bunului Dumnezeu, este melodia ”Saint, Saint, Saint” cântată în Biserica ”Sfântul Anton de Padova” din Beirut în interpretarea careia se utilizează flautul, tamburina și trianglul.

          Melodia studiată  este cuprinsă în repertoriul de melodii cu tema ”Sfânt” cântată în cadrul Bisericii Catolice din Liban, fiind adusă în  zonă de preoții Romano – Catolici misionari francezi. Având un tempo vioi, melodia este scrisă în Gama re minor, cu o scriitură simplă dar antrenantă în care se folosesc intervale variate, de la Prima până la Octava perfectă, melodia având părți în care transpar  influențe folclorice muzicale ale Orientului Mijlociu.

         Prima parte a fragmentului … ”HOSANNA, HOSANNA AU PLUS HAUT DES CIEUX” (Osana, Osana în înaltul Cerului),  este formată din trei subunități, în care se poate observa influența muzicii orientale, într-un mod deosebit în măsurile 3-4.

           Din punct de vedere ritmic, primele două măsuri folosesc aceeași formulă ritmică,  notele în valoare de pătrime RE – RE; SI♭- LA  pregătind doimile de pe LA și SOL, în timp ce în măsura 3 cele patru pătrimi sunt interpretate  de sine stătător pregătind doimea cu punct de pe nota LA.

                În a doua parte a scriiturii din fragmentul final ”HOSANNA, HOSANNA, HOSANNA, HOSSANA”, folosirea cvartei mărite ascendente de la început: La b-Re; a variației de secunde mici, descendentă și  ascendentă RE – DO # – RE dintre măsurile 2-3;  și a celor două variații intervalistice: terță mică ascendentă și terță mărită descendentă RE – FA –DO # și a terței mici ascendente și secundei mari descendentă, ”mărește tensiunea” și importanța fragmentului muzical.

             În ceea ce privește partea ritmică din a doua parte,  notele în valoare de pătrime LA ♭și DO  # au funcții de anacruză,  nota LA ♭ făcând legătura cu  nota RE doime aflată la interval de Primă Perfectă,  de următoarea notă RE pătrime, iar nota  DO # face legătura cu primele două note RE în valoare de pătrime. Cea de  a treia notă RE pătrime, din a treia măsură, împreună cu FA pătrime și cu DO # doime, împreună cu DO # pătrime – MI pătrime și RE notă întreagă  repetă motivul ritmic al primelor două măsuri din temă, încheind melodia.

            Părăsim lumea arabă pentru ca în episodul următor să poposim în Japonia – ”Țara Soarelui Răsare”, unde vom cunoaște alte tradiții cultural – muzicale, interacționând cu diverse culturi și moduri de gândire.

           Pe curând!

    Valeriu IOAN



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img