Bianca Cionca: “Singura persoană de la care am așteptări mari, sunt eu!”



Bianca Cionca este o tanara interpreta care se pare ca le are pe toate. Este frumoasa,inteligenta si foarte talentata. Este mandra de faptul ca este oșancă și se simte norocoasă că s-a născut într-o astfel de zonă etno-folclorică.

Bianca ,este greu să vorbim despre noi, însă, totuși, cum te-ai descrie în câteva cuvinte. Ce ne poți spune despre tine?
Analizându-mă de- a lungul vremii, mi-am dat seama că sunt o fire extrem de ambițioasă. Mereu am reușit să-mi ating scopurile. Probabil asta se datorează faptului că am crescut într-o familie în care niciodată nu mi s-a spus că am vise prea mari. Am fost încurajată și susținută de fiecare dată când a fost nevoie. Mi s-a spus că pot să devin ceea ce-mi doresc și pot să fac orice în viață atâta timp cât muncesc pentru visul meu. Pe lângă asta îmi place mult să socializez, sunt foarte prietenoasă și deschisă cu lumea din jur în general. Sunt perfecționistă și consider că fiecare are un standard propriu de perfecțiune în ciuda expresiei: Perfecțiunea nu există. Eu cred că ea poate fi creată după propriul standard.

Ai un model in viata?
Am mai multe modele în viață de la care am reușit să iau câte puțin, în așa fel încât să-mi formez o personalitate proprie. Primele modele sunt membrii familiei mele iar aici mă refer atât la bunici cât și la părinți. I-am admirat mereu pentru grija, iubirea, stăruința și ambiția de care au dat dovadă în toți anii mei de viață de până acum. După care, am întâlnit oameni din domeniul muzicii pe urmele cărora am început să calc. Aici voi menționa două mari nume ale folclorului autentic românesc: doamna Maria Petca Poptean și domnul profesor Ioan Bocșa. În ciuda realizărilor de-a lungul vieții și a talentului impresionant, și-au păstrat modestia și au știut să împartă sfaturi din propriile experiențe. Tuturor le mulțumesc și le voi fi veșnic recunoscătoare.

De unde ai prins drag de muzică?
Încă din copilărie am prins drag de muzică. Îmi plăcea tot ceea ce implica muzica. Abia așteptam să avem serbările de Crăciun și de 8 Martie. Mă refugiam în grădină și cântam tot ce știam iar când epuizam cântecele învățate mă apucam să compun ceva ca să nu tac. Aveam o vecină care își căuta de lucru pe lângă gard numai pentru a mă asculta. După am crescut și am intrat în ansamblul doamnei Maria Petca Poptean, Măgura Oaș din Târșolț iar astfel nu am întrerupt niciodată conexiunea cu scena. Cred că talentul și iubirea asta pentru muzică le-am moștenit atât din partea mamei cât și de la bunicul din partea tatălui.

Ești mandră de faptul că ești oșancă.? De ce?
Sunt foarte mândră că sunt oșancă și mă simt norocoasă că m-am născut într-o astfel de zonă etno-folclorică. Fiecare zonă are frumusețea ei și impresionează prin ceva anume dar probabil sentimentul acesta îl am datorită faptului că am crescut în Oaș și am rădăcinile aici. Când am ajuns la facultate mi s-a confirmat faptul că Oașul are ceva ce e numai al lui, ceva nemaiîntâlnit în alte părți ale țării, iar aici mă refer atât la tehnica interpretativă utilizată în țâpurit cât și la instrumentele care creează un fond sonor distinct inconfundabil.

Ai ales să studiezi muzica. Crezi că ai făcut o alegere bună?
Atât de dragă mi-a fost și îmi este muzica încât am ales să o studiez mai în detaliu. Când mi-am ales facultatea, inima și mintea au căzut de comun acord. Știam că ar trebui să îmi găsesc și o opțiune de rezervă în cazul în care nu voi lua examenul de admitere însă nu mă vedeam făcând altă facultate… așa că am renunțat la ideea de a căuta o opțiune de rezervă. Nu m-am limitat la o singură facultate, tot de dragul muzicii, și am ales din cadrul Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj două facultăți: Facultatea Teoretică secția Muzică, unde aveam modulul ce avea la bază folclorul și Facultatea de Interpretare muzicală secția Canto Clasic. Am finalizat prima facultate anul trecut iar în prezent sunt studentă în anul IV la ultima facultate și anul 1 la masterat în cadrul aceleași academii, Facultatea Teoretică secția Artă Muzicală. De la început am simțit că fac ceea ce trebuie și că sunt acolo unde trebuie să fiu. A fost cea mai bună alegere a mea de până acum.

Cat de greu este sa reușești ca și artist?
Pentru a reuși ca artist e nevoie de mai mult decât doar talent. E nevoie de muncă și de stăruință. Secretul succesului constă în stăruință. Pe lângă acestea, norocul are o influență însă e discutabil pentru că de multe ori norocul ți-l mai faci și singur cu propria muncă. Tot aici se mai adaugă finanțarea fără de care ar fi aproape imposibilă dezvoltarea talentului și expunerea lui. Investim foarte mult timp în muncă, în imagine pentru a ne crea un stil propriu. Iar în final e nevoie de răbdare pentru că toate vin la momentul potrivit, nici mai repede și nici mai târziu.

De ce sacrificii este nevoie?
Este nevoie în primul rând de sacrificii financiare. Investim în piese, videoclipuri, în imagine, cum spuneam. Ne sacrificăm orele de somn, timpul liber. În ultimii ani, înainte de pandemie, geamantanul în care aveam costumul popular mă însoțea la facultate atât de des încât atunci când nu aveam spectacol și mergeam fără el aveam impresia că am uitat ceva acasă. Însă rezultatul merită toate sacrificiile. Poate celor din jur li se pare că e obositor dar noi nu simțim. Muzica ne încarcă cu energie.

Cât de mult contează imaginea?
Imaginea unui artist este foarte importantă însă cel mai important este să nu copiem imaginea nimănui. Trebuie să ne creăm o imagine proprie, un stil aparte, distinct. Imaginea ne-o creăm atât prin felul în care arătăm cât și prin felul în care vorbim dar și prin atitudine și moralitate. Ca artiști, odată ce ne creăm o imagine, cu greu mai poate fi schimbată. De aceea, trebuie să avem grijă încă de la primele interacțiuni cu publicul.

Ai fost vreodată dezamăgită de persoane în care ai avut încredere?
Singura persoană de la care am așteptări mari sunt eu. Atâta timp cât nu ai așteptări de la nimeni altcineva este foarte greu să fii dezamăgit. Încrederea mea o ofer greu dar după un timp îndelungat. Nu m-am implicat în relații de prietenie doar de dragul de a avea prieteni și probabil de aceea nu am experimentat dezamăgirea. Am multe cunoștințe dar puțini prieteni. Până la urmă contează calitatea, nu cantitatea.

Ai înființat un ansamblu. Spune-ne mai multe?
Ansamblul Folcloric Florile Tărnii era deja înființat de Primăria Tarna Mare de câțiva ani, iar eu am intrat pe postul de coordonator anul trecut în octombrie. Ansamblul este destinat copiilor și adolescenților. Membrii ansamblului sunt foarte talentați și dornici să învețe lucruri noi, ceea ce ne asigură o dezvoltare armonioasă. La fiecare repetiție mă încarc cu energie pozitivă pentru că îi văd cu cât drag vin. Într-un ansamblu, lucrurile sunt într-o continuă mișcare. Cei mai mari pleacă și vin alți membrii mai mici. Mă bucură faptul că noua generație este interesată de folclor. Am descoperit câteva tinere talente pe care încerc să le scot în evidență și pe care cu siguranță îi veți întâlni acolo unde ansamblul va fi prezent. Așadar, folclorul oșenesc are continuitate.

Unde te vezi peste 10 ani, ce te vezi făcând?
Peste 10 ani mă văd lucrând în domeniul meu, mă văd împlinită, căsătorită și fericită, la casa mea și cu doi îngerași care sper să-mi moștenească pasiunea și talentul.

Cea mai mare dorință a ta?
Cea mai mare dorință a mea este să mă simt împlinită pentru că atunci când ai sănătate, iubire și fericire te simți cel mai împlinit.

Raluca Jofi





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts