More


    Personalități tășnădene: Coriolan Steer, avocatul care a militat pentru drepturile românilor și a participat la Marea aAdunare de la Alba Iulia din 1918

    - Advertisement -

    Coriolan Steer s-a născut la 11 iunie 1879 în localitatea bihoreană Santăul Mare, în familia preotului greco – catolic din Beliu, Vasile Steer şi Iuliana Ardelean. Ambii părinţi aveau rădăcini sătmărene, tatăl său fiind originar din Sătmărel, iar mama sa era fiica preotului George Ardelean din Terebeşti, fiind soră cu viitorul vice – arhidiacon al Sătmarului, Coriolan Ardelean, cel care a contribuit la ”povățuirea și dirigarea băiatului întrucât acesta își pierduse tata de timpuriu” când avea doar 14 ani, fiind pe atunci elev la Oradea. A urmat studiile gimnaziale şi primele trei clase de liceu la Liceul Premonstratens din Oradea. Cursurile ultimei clase de liceu le-a frecventat la Beiuş, la Liceul Samuil Vulcan, absolvind în anul 1897. Dintre colegi îi amintim pe dr. Victor Bolchiş şi viitorii preoţi greco catolici sătmăreni: Iosif Demian senior, Ioan Aluaşiu, Vasile Başti, Petru Herczeg, Pompiliu Vasile Tămaş, Victor Mărcuş. S-a bucurat în anul petrecut la Beiuş de stipendierea cu pâine din fondul “Samuil Vulcan”, acordat în calitate de orfan.

    În anul 1897 a început să studieze dreptul la Academia din Oradea. Ca și student orădean, Coriolan Steer era un participant activ al cercurilor românești, implicându-se și în diferitele manifestări artistice prilejuite de anumite sărbători. Astfel el a jucat în câteva piese scrise de Iosif Vulcan: “Gărgăunii dragostei”, alături de Viora Ignat, Cornelia Marchiş, Marieta Iernea, fiicele unor merituoşi preoţi sătmăreni12, sau în piesa ”Ploaie cu soare” interpretată cu ocazia înființării despărțământului Astrei la Beiuș, în august 189813. Din păcate, datorită manifestării atitudinii sale românești, el chiar a fost eliminat din cadrul Academiei orădene.

    În anul 1899 frecventa cursurile universității din Cluj. În acei ani, sentimentul de dragoste pentru Avram Iancu, cel care simboliza lupta pentru eliberare naţională, devenise predominant în rândurile tinerilor intelectuali clujeni. Pe de altă parte, ministrul de interne ungar oprise o colectă pornită printre români, în vederea ridicării unui monument dedicat “Craiului munţilor”. În noaptea dintre cele două veacuri istorice, 31 decembrie 1899 spre 1 ianuarie 1900, trei tineri studenţi români au depus pe mormântul marelui revoluţionar o cunună de lauri cu o placă lată în tricolor românesc, având inscripţia “Tinerimea română, lui Avram Iancu. Dormi în pace, noi veghem”. Aceşti tineri erau Ioan Scurtu, George Novacovici şi viitorul avocat din Tăşnad, Coriolan Steer. Toţi trei au fost eliminaţi din cadrul facultăţii din Cluj şi condamnaţi, procesul prelungindu-se de-a lungul anilor, trezind în acest timp un puternic val de simpatie în rândurile românilor.

    Budapesta este cel de-al treilea oraș în care tânărul Coriolan Steer a studiat dreptul și unde și-a și susținut doctoratul, în 26 septembrie 1903. După absolvire și-a făcut stagiatura în Beiuș, în biroul avocatului Ioan Ciordaș și apoi în Arad în biroul avocatului Ștefan Cicio Pop. La insistențele preotului George Stanciu și a primpretorului Oros Vasile, s-a stabilit la Tăşnad, deschizându-și ”cancelarie advocațială”, afirmându-se ca unul dintre cei mai activi membri ai intelectualității românești implicați în emanciparea națională. La alegerile generale din 1906 a candidat ca reprezentant al românilor din electoratul cercului Tășnad, dar la presiunile inimaginabile ale autorităților, nici unul din candidații românilor nu au reușit să fie aleși (în același an au candidat și Al. Vaida – Voievod, Constantin Lucaciu etc.).

    A fost unul dintre semnatarii convocării adunării de protest împotriva legii iniţiate de ministrul Appony Adalbert, prin care se încerca maghiarizarea forţată a învăţământului confesional românesc. Adunarea a avut loc pe data de 19 aprilie 1907, la Şimleu Silvaniei şi a reprezentat o „măreaţă manifestaţiune naţională”, prin care s-a cerut „se ni-să respecteză drepturile cele mai fireşti ce ni-să cuvin”.

    În ceea ce priveşte legăturile sale cu ASTRA, a fost printre cei mai activi membri. În mai 1906 i s-a propus din partea Astrei să organizeze noul despărțământ Tășnad al Asociațiunii. În 16 noiembrie 1906 s-a înființat noul despărțământ ce cuprindea 22 de localități din cercul Tășnad care până atunci aparținuseră de despărțământul sălăjean – chiorean al Astrei. Avocatul Coriolan Steer a fost numit notar al despărțământului, Demetriu Coroianu președinte și George Filep casier, înscriindu-se nu mai puțin de 45 de membri. În cadrul primei adunări generale, ţinută în 14 iulie 1907 la Santău, ”tânărul și destoinicul advocat din Tășnad, acest ”spiritus movens” al celor mai multe acțiuni culturale de aici”, a propus înfiinţarea unei biblioteci, „fără amânare” și realizarea unui abonament la 10 exemplare din revista populară a Astrei, „Ţara Noastră”. Anul următor, în 8 martie, avocatul Steer face apel la Comitetul Central al Astrei pentru constituirea unei biblioteci populare la Unimăt, acolo unde urma să se ţină în 1908 a doua adunare cercuală. În 27 iunie 1908 tânărul avocat este înştiinţat că s-a hotărât expedierea cărţilor cerute pentru înfiinţarea bibliotecii. Coriolan Steer a avut un rol deosebit și la constituirea Băncii “Vulturul” din Tăşnad, înfiinţată în 12 martie 1908: ”Meritul principal la înfiinţarea ”Vulturului”, a acestei nouă fortăreţe, chemate a fi razimul tuturor intereselor româneşti din acele părţi mărginaşe ale Românismului îi revine d-lui Dr. Coriolan Steer”. În lista membrilor fondatori se regăsesc preoţi, avocaţi, învăţători, proprietari, dar şi simpli ţărani, economi cum li se spunea în limbajul epocii, ţărani harnici.

    Coriolan Steer a fost și un binefăcător și susținător al bisericii românești, el fiind unul dintre cei care au opus rezistență anexării parohiei în anul 1914 la dieceza de Hajdudorog. În anul 1922 s-a făcut iconostasul și a fost sfințită biserica, C. Steer numărându-se printre donatorii cei mai însemnați. Dar cel mai important act din viața și activitatea avocatului tășnădean îl reprezintă contribuția sa la realizarea marelui act al unirii de la 1 Decembrie 1918. Astfel, la 22 noiembrie 1918, în sediul băncii Vulturul din Tăşnad a avut loc constituirea Comitetului Naţional Român Tăşnad, un mare rol în pregătirea adunării avându-l Coriolan Steer, pr. Domiţian Cupşa, George Filip şi Vasile Mocan din Santău, Virgil Băliban din Unimăt şi Ioan Matei din Supuru de Jos. Ales ca și delegat de drept, Coriolan Steer a reprezentat cercul electoral Tășnad la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. După Adunarea de la Alba Iulia au urmat zile grele pentru avocatul Coriolan Steer. Comitetul Naţional Român Tăşnad a fost silit să se dizolve din cauza maltratărilor soldaţilor secui. Astfel, secretarul Comitetului, învăţătorul Teodor Mureşan, raporta Comitetului Naţional Român Oradea, în 19 februarie 1919, că “preşedintele, dr. Coriolan Steer, a fost silit a să refugia de la Adunarea de la Alba Iulia, părăsind totul”. După liniştirea apelor Coriolan Steer a fost ales în unanimitate senator la alegerile din noiembrie 1919, fiind de altfel şi singurul candidat al cercului Tăşnad. În aprilie 1920 este ales în comitetul electoral al Partidului Național Român27, ca deputat al circumscripției Tășnad.

    În urma unor supărări, în anul 1922 s-a îmbolnăvit, trecând la cele veșnice în anul 1924. În cinstea acestui mare om, la 30 noiembrie 2000 i-a fost dezvelit bustul realizat de Radu Ciobanu și amplasat în parcul din centrul orașului. Personalitatea sa marcantă a rămas pentru generațiile de atunci și de azi, un adevărat exemplu de dragoste de neam și țară, de perseverență și încredere în forța biruitoare a dreptății.

    Nicolae Ghișan



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img