Cum ar zice folclorul Argentinian…”Doară Messi n-o murit. Numa un pic s-o odihnit!” Și uite l la 40 de ani cum începe cu o triplă Mondialu și duce Argentina la o victorie clară cu Algeria.
La fel și Franța lui Mbappe..Ăla adevărat cu fake-ul Coman a lu nea Jiji…S-au urnit mai greu cu frații senegalezi dar până la ură i-au dovedit. Iar Franța chiar arată ca o echipă mare favorită la titlu…Nici Norvegia n-a dezamăgit…Vikingii au trecut Oceanul nu doar pentru o simplă excursie…La pofta de trofee a lui Haaland ne-am aștepta la vreo ”nefăcută” din partea lor…Gen Suedia în 94. Adică la o semifinal cu bronz…
Iar povestea zilei a rubricii noastre vine tocma de la norvegieni…pentru că fotbalul are uneori povești mai frumoase decât filmele! Uite aici poveste: Titlu: Fotbal în sânge...
- Norvegia a devenit prima echipă din istoria Cupei Mondiale care a avut pe teren, în același meci (4-1 contra Irak), trei fii ai unor foști jucători în aceeași competiție!
-În 1994, Alfie Haaland, Goran Sorloth și Erik Thorstvedt au jucat pentru Norvegia la Mondialul din Statele Unite.
- În 2026, Erling Haaland, Alexander Sorloth și Kristian Thorstvedt au evoluat pentru Norvegia la Cupa Mondială, tot într-un oraș din Statele Unite
Completare…băieții din 2026 par mai talentați ca și părinții lor…Iar Norvegia de acum mult mai solidă ca cea de acum 32 de ani.
Și pentru că în fața televizorului la o cafea sau o bere , de la caz la caz mai avem una…Nu pre des difuzată pe micul ecran…Mai degrabă am văzut reacții pe rețelele sociale…E povestea arbitrului din Somalia. De dragul lui n-am văzut niciun jucător ori vreun conducător de delegație care să arate cu degetul spre administrația țării care servește planetei democrația pe pâine. Pentru lucrur mult mai mici, mai mărunte am văzut acum 4 ani în Qatar multe vedete gata să retragă din competiție…
Povestea tristă a unui mic somalez
Uneori, la un Campionat Mondial, cele mai puternice povești nu vin din teren. Nu sunt despre goluri, penalty-uri sau trofee. Sunt despre oameni.
Omar Abdulkadir Artan trebuia să scrie istorie. Arbitrul somalez de 34 de ani urma să devină primul oficial din țara sa prezent la un Mondial. Ajunsese acolo după ani de muncă, după meciuri grele în Africa, după ce fusese desemnat cel mai bun arbitru african în 2025.
Dar visul s-a oprit într-un aeroport. Autoritățile americane i-au refuzat accesul, iar Artan a fost trimis înapoi. FIFA a anunțat că îi va plăti banii cuveniți pentru turneu, dar el a rămas fără momentul pentru care muncise o viață.
Și poate cel mai interesant nu este decizia luată împotriva lui, ci reacția lui. În loc de furie, arbitrul a vorbit despre demnitate și despre speranță.
„Ce s-a întâmplat, s-a întâmplat. A fost soarta. Sunt recunoscător pentru sprijinul primit. Le spun tinerilor să nu își piardă speranța.”
Poate că acesta este și spiritul adevărat al fotbalului: uneori nu câștigă cel care intră pe teren. Uneori câștigă omul care reușește să rămână în picioare când jocul se termină înainte să înceapă.
Nu mai vorbim de umilințele la care a fost supus…la orele pe care le-a petrecut într-o mica ”celulă” la aeroport …Măcar UEFA pare a I fi găsit o răsplată…I-a promis o delegare de gala la Supercupa Europei…
Florin Cristian Mureșan
PS. Hai să pomenim ceva și de fotbalul local…Cristi pustai n-a mai rămas la CSM Olimpia și a acceptat oferta mai aproape de casă a celor de la Unirea Alba Iulia. Unde va lucra cu fostul olimpist Bogdan Apostu. Acum imresar și făcător de ”corvini” de prima ligă. S-a vorbit de venirea la Satu Mare a lui Paul Pârvulescu…antrenorul care ne-a încurcat cu Tunariu…Doar că acesta oare că e fan Inna și în loc de Bună seara Satu Mare a strigat…Bună seara…Baia Mare. Și a ajuns la Minaur. La noi va ajunge Alexandru Pelici care ca să închidem cercul a fost pe banca tehnică a Unirii din Alba Iulia și apoi la Minaur … Ce mica-I lumea fotbalului …Acum rămâne de văzut câte locuri libere vor rămâne la Liga 2. Așteptăm decizia TAS și a Comisiei de disciplină FRF în cazul CS Ștefănești. Poli Iași e pe butuci…Nu se simt prea bine nici Sibiul, Șelimbăr sau Metaloglobus…Așteptăm și sperăm. Poate avem norocul celor de la Dumbrăvița de anul trecut și vom primi o invitație în Liga a 2-a. Satu Mare e oraș mare…nu-I comună ilfoveană.
