More


    Autoritățile ar trebui să își țină promisiunile pentru a păstra medicii tineri în țară

    =

    Costea Cristian este un tânăr medic gastroenterolog, de loc din județul Alba, dar s-a stabilit din anul 2018 în Satu Mare. Este specialist la Spitalul Județean Satu Mare, dar mai lucrează la policlinică, dar și la o clinică privată.

    De cât timp profesezi în acest domeniu?
    Sunt medic specialist de 3 ani jumate, iar rezidențiatul care a durat patru ani, l-am terminat în Centrul Universitar Cluj Napoca, care a fost din puctul meu de vedere, cea ma frumoasă experiență. După anul II de facultate, a urmat rezidențiatul care a fost o experientă frumoasă, dar în acelaș timp am început să avem pacienți și a fost destul de greu să te adaptezi vieții de oraș și tinereții și în acelaș timp și cu munca. În rezidențiat aș schimba nu neaparat modul cum am avut eu rezidențiatul pentru ca eu am știut cum să mă adaptez oamenilor cu care am lucrat, dar poate l-aș schimba pentru colegii mei care vin sau pentru colegii care nu au avut neapărat aceleași șanse ca și mine și poate l-aș schimba totuși și pentru mine în sensul de a avea șanse egale de a avea locuri în spitale.

    De ce ai ales acest domeniu și care este povestea din spatele alegerii tale?
    Medicina se desfășoară după anul III, în mai multe module, în care noi avem specializările astea clinice, cardiologie, gastroenterologie, endocrinologie, reumatologie și când am ajuns la rezidențiat, unde am avut o notă destul de mare conform careia am putut să îmi aleg orice specializare, am stat între aceste specializări gastroenterologie, cardiologiie, reumatologie, puțin neurochirurgie, dar m-am gândit la o specializare în care să pot face și ceva practic și ceva intervențional. În gastroenterologie poți să faci gastroscopia și colonoscopia care practic implică și ceva intervențional, de exemplu, în ulcere poți să oprești sângerările cu ajutorul gastroscopului și nu e nevoie de intervenție chirurgicală. La polipi, care sunt leziuni premergătoare pentru cancere, pot să tai cu ajutorul colonoscopului, acești polipi și practic previi anumite boli și faci și ceva microchirurgical, este și o expansiune a acestei specializări destul de mare în toate orașele, inclusiv în Satu Mare.

    Cât de greu este să convingi pacienții că tratamentul nu este suficient în astfel de cazuri și că trebuie să își schimbe stilul de viață?
    Cred că e cea mai mare provocare, nu doar pentru pacient ci și pentru mine personal. Să schimbi stilul de viață, să le spui pacienților că de fapt, anumite boli percum ulcere, precum ciroză, pancreatitele, sunt date de faptul că ei consumă o masă pe zi, seara, la care mai adaugă un gram de alcool. Cred ca asta este cea mai dificilă decizie și cea mai dificilă provocare, să le spui oamenilor să își schimbe stilul de viață.

    Cum ar trebui un medic să convingă pacienții că trebuie să renunțe la ”leacurile băbești” și să își facă investigațiile medicale regulat?
    Ceea ce ne lipsește nouă, multor medici, este răbdarea. De aceea încerc eu să ies puțin din tipare, să dau dovadă de răbdare, dar recunosc că și eu uneori după multe ore de muncă în care urmează consultații, stau mai rău cu răbdarea, dar cred că asta este o virtute pe care trebuie să o creștem cu toții și prin asta să încercăm prin diferite căi, dacă se poate, în limbajul pacientului, să îl convingem că cel mai important este să prevenim anumite boli și nu să le tratăm „după ureche„. Cu cât prevenim, cu atât ajungem practic să tratăm mai puțin. Dacă în cazul unei infecții cu helicobacter pyroli o tratăm de exemplu din timp, pacientul nu va ajunge la ulcer și mai mai târziu la cancer. E foarte simplu, practic, el în loc să își trateze helicobacter pyroli cu ”leacuri băbești„, pe care le știu și eu de la pacienți, cel mai bine este să își trateze boala cu o combinație de antibiotice și să scape de această bacterie și peste vreo 15-20 de ani nu ajunge la cancer. Eu încerc să le expun pacienților de regulă aceste exemple mici și încerc să le dau încredere pentru că asta le lispsește oamenilor, încrederea de a se prezenta la medic și teama de medic.

    Care sunt cele mai frecvente boli cu care se prezintă pacienții și ce ar trebui să facem pentru a le evita?
    Cea mai frecventă este steatoza hepatică sau ficatul gras. Ficatul gras se datorează în principal unui stil de viață necorespunzător. Oamenilor fie au mese neregulate, mai puțin de 3 mese pe zi, de obicei una singură seara, consumă puțin lichid sau deloc apă și s-au axat pe altfel de băuturi, nu efectuează sport sau mișcare 30-40 de minute pe zi, chiar și doar o simplă plimbare sănătoasă, asta ar fi ideală pentru a prevenii ficatul gras. Deci, mese regulate, consum de apă și 30-40 de minute de plimbare pe zi. Mai apoi, desigur, sunt cirozele care sunt de mai multe feluri, alcoolică, virală B, virală C, ce aș sfătui eu și ce ar fi foarte bine dacă ar exista un program național în care pacienții să fie testați pentru hepatită B și C și dacă se poate să ne vaccinăm pentru hepatită B. Ciroza hepatică e clar de la sine că o putem preveni prin renunțarea la alcool, la fel și pancreatita acută care este dată de consumul de alcool, unde de asemena trebuie să renunțăm la acesta. Mai exista pancreatita acută metabolică, care este dată de consumul de alimente necorespunzătoare la un pacient care deja are obezitate abdominală, unde este ideal un consult gastroenterologic, dar și nutriționist, în așa fel încât să își normalizeze stilul de viață și să prevenim chiar dacă a fost un episod de pancreatită, să nu apară al doilea sau al treilea. Sunt ulcerele gastrice și duodenale, le putem prevenii pe lângă alimentație, prin faptul că ar trebui să reducem consumul de anti inflamatoare, ibuprofen, paracetamol, metamizol sodic, cunoscut ca și algocalmin, piafen sau să le luăm numai la sfatul medicului și dacă se poate și sunt dureri gastrice, care apar în gura pieptului, atunci să consultăm măcar medicul de familie și eventual să facem un test pentru helicobacter pylori, care este destul de frecvent. 70% dintre noi avem această infecție, nu este nimic atât de grav, se poate trata și tocmai îl tratăm ca să prevenim apatiția gastritei, al ulcerului, al cancerului gastric.
    Cum le explici pacienților că nu tebuie să le fie teamă de investigațiile gastroenterologice?
    Asta este cel mai greu, de asta am o pagină de facebook unde mă urmăresc nu doar pacienți din Satu Mare ci și din Galați, Brăila, Constanța și care am văzut că au prins curaj. Au prins curaj pentru că în mediul online am văzut că oamenii prind curaj și la lucruri rele și la lucruri bune și anume după un live pe facebook, am vazut că am sute de întrebări în care oamenii nici nu vor neaparat să le dau medicamente, pentru că le-am spus că nu am cum să le dau așa pe facebook sau prin mesaj, ci vor mai mult sfaturi despre ce să facă sau cum să ajungă la medic. Vor mai de grabă să le dau curaj, să îi inbărbătez astfel încât să aibă puterea de a ajunge la medic sau mulți dintre ei ajung la medic, dar nu sunt bine și după le este teamă să se întoarcă și eu le spun deseori să se întoarcă la medicul dumnealor, fără să le fie teamă că de fapt el de aia este acolo să îî ajute în continuare, să continue investigațiile.

    Care sunt ultimele tehnici și noutăți în domeniul tău?
    Ce se face chiar în ultimii ani este poemul care este de fapt o boală a esofagului prin care pacienții de regulă tineri, copii, nu pot să mai înghită bolul alimentar, practic nu mai trece de esofag în stomac și se face un fel de intervenție endoscopică microcchirurgicală în care se taie aceste fibre musculare de la nivelul esofagului, astfel încât să faca acest sfincter esofagian să fie mai larg și să poată să treacă bolul alimentar. La nivel local, putem să dezvoltam secția de gastroenterologie prin faptul că s-a achiziționat deja un tun de edoscopie nou care deține și un duodenoscop care ajută la scoaterea pietrelor de pe căile biliare care se făcea doar chirurgical sau dacă nu trebuia trimis pacientul într-un centru universitar, de regulă la Cluj.

    Te-ai gândit vreodată să pleci din țară? Dacă da, ce consideri că ar trebui să facă autoritățile ca să țină medicii aici?
    Da. Mă gândesc în fiecare zi. În primul rând ar trebui să își țină promisiunile, în ideea că dacă se scoate un post într-un spital județean sau într-un spital municipal, post care este cu o locuință de servicu, acea locuință ar trebui să fie dată înainte ca medicul să intre în spital. Ar trebui să fie pusă la dispoziție și nu după aceea să stea medicul să își caute chirie sau să aștepte un an sau doi sau să își depună cereri pentru a primi ceea ce era în drept. Ar trebui să se dezvolte mai mult sistemul de sănătate în ideea de a oferii condiții pripoce atât pentru pacient cât și pentru medic. Aici mă refer la logistică, dar și la condițiile din spitale, în ideea că fiecare medic își dorește să trateze pacienți care stau doi în salon, cu baie proprie și la fel își dorește și medicul pentru el, să aibă un cabinet propriu dotat cu baie proprie care mi se par niște condiții normale și nu ceva la superlativ pentru anii în care trăim. La fel și cu pacienții, mi se apre normal ca și pacientul să beneficieze de un grup sanitar propriu, sa nu fi saloane comune la un grup sanitar comun. Ce m-ar mai face să rămân ar fi dezvoltarea tehnicilor de care deja am vorbit și în care să fim susținuți noi, medicii tineri, să efectuăm aceste noi tehnici pentru că sunt de părere că se poate.

    Cât de dotate sunt spitalele din România pe partea de gastroenterologie?
    Aș putea spune că din păcate sunt puține secții de gastroenterologie în Româna și mai puține la nivelul orașelor mici. Foate puține orașe mici au secție de gastro, de obicei sunt un compartiment în cadrul secțiilor de interne și bineînteles că gradul de dezvoltare, ca la toate specializările, cred că nu doar în cazul gastroenterologiei, urcă odată cu nivelul spitalelor, de la un spital orășenesc, la spital municiăal, la spital județean sau la un spital dintr-un centru universitar. În județul Satu Mare, eu cred că avem o mare dezvoltare a gastroenterologiei, în sensul în care avem gastroenterologi la Carei, la Negrești Oaș, sunt și în celelalte orașe în care nu țin neaparat de Satu Mare ci de Maramureș. Sunt gastroenterologi destul de mulți, dezvoltarea începe să fie din ce în ce mai serioasă, dar sigur că poate e vorba de tinerețea mea și imi doresc să fie și mai rapidă dacă se poate, tocmai că timpul trece.

    Ce sfaturi ne poți da?
    Să avem răbdare, să ne cultivăm răbdarea, să privim medicii ca pe aliații noștri și ca pe partenerii noștri, să privim și lucrurile bune pe care le fac medicii și să încercăm să îi înțelegem uneori dacă sunt obosiți, dacă sunt stresați, sa avem și noi răbdare cu ei, dar și ei să aibă răbdare cu noi și să încercăm împreună să creștem nivelul de educație medicală.



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img