More


    Cercetarea românească între “Agonie și Extaz”

    =

    Este de-a dreptul penibil să vorbești, iar și iar, după 31 de ani de la Revoluția (,,Involuția”) din Decembrie ‘89, despre regimul trecut. CINEVA din zilele noastre a făcut referire în termeni defăimători, mai zilele trecute, la cercetarea științifică din regimul trecut. Prostia și-a făcut loc din nou în mintea unui ,,politruc” nedocumentat, dar nu e singurul, care în loc să trăiască în prezent, Domnia sa, Excelența sa democratică, este încă ancorat în trecutul cu ,,lumini și umbre” al ,,regimului de tristă amintire”. Cercetarea științifică de altădată și din zilele noastre nu ar fi trebuit să aibă niciodată de-a face cu imixtiunile politice. Performanțele cercetării românești, din ultimii 100 de ani, au fost obținute de cercetători români extrem de bine pregătiți, care au concurat cu marile institute de cercetare din întreaga lume.

    Regimurile politice, indiferent care au fost ele, nu au influențat în niciun fel mințile creative ale inginerilor români de ieri și de azi. În loc să fie stimulată cercetarea științifică din zilele noastre, politrucii se refugiază sporadic în regimul trecut, ba mai mult îi acuză pe unii politicieni din zilele noastre pentru neîmplinirile lor egoiste anemice. Există oameni în popor, cu ,,facultatea vieții”, ce urmăresc cu atenție declarațiile de presă ale unor ,,politruci”, care văd peste tot fragmente din regimul trecut, și-i apostrofează cu înțeleptele cuvinte: ,, Lăsați domnule regimul trecut, că nu ați știut să preluați, cum au făcut alte țări, ceea ce a fost bun din performanțele economice de atunci ale românilor. Arătați-ne ce veți face voi, în zilele noastre, pentru democrația din România”. Dacă în regimul trecut cercetarea științifică a fost performantă, iar pentru politrucii din zilele noastre neperformantă, ia să vedem, haida-ha, ce se întâmplă în mărețele noastre zile postrevoluționare. Dintr-o scrisoare a Asociației ,,Ad Astra” a cercetătorilor, reiese că: ,,România ar fi trebuit, anul trecut, să cheltuiască 1% din PIB pentru cercetare-dezvoltare, dar a cheltuit mai puțin de o șesime. Pe 2021, mai arată documentul menționat, proiectul de buget prevede iar o scădere, până la mai puțin de o șesime din cei 1% din PIB prevăzuți în programul de guvernare.” Asta da susținere financiară a cercetării științifice românești din partea ,,disidenților” (disident – persoană care are păreri diferite sau opinii diferite față de colectivitatea din care face parte – Dex), care tot se erijează în mari judecători ai cercetării științifice din regimul trecut. Unul este statutul de disident, trăitor în regimul trecut, și altul este statutul de bun analist deștept din vremea Democrației, care știe să aleagă, din noroiul vremurilor, pepitele de aur ale experiențelor de succes existente în istoria cercetării științifice românești, indiferent de regimurile politice. Aceeași gândire înțeleaptă ar putea fi aplicată și în alte domenii, cum ar fi: literatura, artele plastice, etc. Creația nu a putut fi îngenunchiată și înlănțuită niciodată de tentaculele otrăvitoare ale Politicii. Despre ce vorbiți câteodată, prea infatuați politruci, ca orbu-n Brăila?

    În acest context, al cercetării științifice postdecembriste, vă invit să ne reîntoarcem în urmă cu aproximativ 20 de ani. Am participat la un seminar național dedicat cercetării științifice din domeniul agriculturii. Am întâlnit acolo numeroși profesori universitari, ingineri agronomi, care după ce și-au expus rezultatele cercetărilor din domeniul agriculturii au vorbit despre finanțările alocate de statul democratic pentru cercetarea științifică. Directorul Stațiunii de cercetare agricolă, din vremea aceea, a afirmat cu indignare și revoltă despre faptul că trebuia să vândă: sfeclă de zahăr, porumb, grâu, dar și alte produse agricole, pentru a întreține cercetarea științifică, dar și pentru a avea asigurat fondul de salarii. Toți angajații Stațiunii de cercetare aveau doctoratul, dar și numeroase descoperiri științifice în domeniul agriculturii. Ce să mai zicem de Institutul de cercetări agricole de la Fundulea sau despre Institutele din alte domenii ale cercetării științifice românești din zilele noastre?! Pe posturile de televiziune predomină în continuare dezbaterile legate de: pandemie, statisticile morților de Covid-19, (că alte cauze de deces nu mai există), amenzile, gargara politică, analiștii de toate felurile, care sunt bine plătiți ,,să cânte”, pe posturile de televiziune, după cum ,,comandă cei care plătesc”, violurile, crimele, accidentele rutiere și alte evenimente negative, care predomină spațiul public virtual. Arareori mai poți urmări câte-un reportaj dedicat elevilor olimpici, performanțelor inginerești sau, de ce nu, cercetării științifice românești din zilele noastre.

    Pentru a-și ascunde neputințele, ,,politrucii” parveniți îi subestimează în fel și chip pe demnitarii politici aleși, deoarece le dejoacă strategiile bolnave, care conțin virusul intereselor de culise străine, și readuc mereu, mereu în actualitate aspecte din regimul trecut. Un țăran îndrăzneț și isteț la minte a spus la un moment dat: „În regimul trecut ne-a condus țara un cizmar, o făcut industrie și agricultură… iar amu’, Voi, cu atâtea școli înalte, nu sunteți în stare să ne conduceți ca să trăim mai bine…ș-am ajuns o Colonie de rușinea Europei și a lumii întregi”. Bravo, moșule! Mai sunt printre noi români care speră că „România nu va muri…”, vor fi stopate vânzările activelor rămase și exploatările bogățiilor naturale pentru redevențe de doi lei… SPERĂM că nu e prea târziu, încă se mai poate, ca România să renască din propria cenușă, se „va scutura” și vor cădea de pe ea „Căpușele” Democrației. Important ar fi dacă în institutele de cercetare științifică ar fi creat Vaccinul împotriva ,,Profitorilor cu mai multe fețe”, care macină, ,,mai pe față, mai pe dos,” scumpa noastră patrie, „greu încercată”, România…

    Dumitru Ţimerman



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img