More


    Iubirea lui Dumnezeu

    - Advertisement -

                    Motto: “Iubirea lui Dumnezeu pentru cel mai mare păcătos este mai mare decât iubirea celui mai mare sfânt faţă de Dumnezeu” (Părintele Arsenie Boca).

                Iubirea lui Dumnezeu faţă de oameni este nemărginită. Astfel se explică faptul că omenirea mai există în pofida comiterii atâtor păcate care deteriorează relaţiile interumane şi comuniunea dintre Dumnezeu şi om. Dumnezeu, Care este iubire, Se dăruieşte omului pentru ca acesta să trăiască în iubire, adică în Dumnezeu, înaintând în bine. Fiecare păcat ştirbeşte puţin din iubirea pe care noi I-o datorăm lui Dumnezeu. Iubirea Sa faţă de noi se manifestă atât prin bucuriile vieţii, cât şi prin necazurile pe care le traversăm adeseori. Dumnezeu este un pedagog înţelept, Care acţionează mânat fiind de iubire, dar şi de dreptate. Dacă Dumnezeu ar asista pasiv la afundarea noastră în nisipul mişcător al păcatului fără să ne atragă atenţia prin diverse încercări, am spune că El este indiferent faţă de creatura Sa, că doarme sau chiar că a murit. Faptul că El intervine când trebuie în viaţa noastră este o dovadă a iubirii pe care ne-o poartă. Ca atare, nu trebuie să-L învinuim dacă mai şi suferim câteodată.

                Dumnezeu ne iubeşte pe toţi, în egală măsură, fiindcă toţi suntem copiii Lui. Nimeni nu se naşte şi nu trăieşte fără voia lui Dumnezeu. În schimb, avortul se săvârşeşte fără voia Lui, omul alegând moartea în detrimentul vieţii, contrar voii divine. Purtarea de grijă a lui Dumnezeu faţă de noi este un semn al iubirii care se revarsă din Dumnezeu în lume. Doar un om întunecat de mândrie poate spune că trăieşte în afara lui Dumnezeu şi că ceea ce are nu este rodul iubirii lui Dumnezeu. Omul care trăieşte în iubire/în Dumnezeu trebuie să fie conştient că toată viaţa lui reprezintă o împreună-lucrare a sa şi a lui Dumnezeu.

                 Nu doar oamenii drepţi sunt beneficiarii iubirii dumnezeieşti. Această iubire este şi mai evidentă în cazul păcătoşilor, care ajung să sesizeze cu pregnanţă prezenţa şi lucrarea lui Dumnezeu în viaţa lor. Cel care îşi schimbă viaţa în bine sub semnul iubirii lui Dumnezeu se va angaja mai ferm în lupta împotriva păcatului, în ascensiunea sa spre Dumnezeu. Ieşind din arealul păcatului, cu dorinţa de a se mişca şi a progresa în bine, încălzit de iubirea divină, omul poate urca treptat spre a pătrunde în final în iubirea totală a lui Dumnezeu. În această iubire se vor “scălda” atât sfinţii lui Dumnezeu, cât şi păcătoşii care au devenit drepţi prin căinţă sinceră şi iubire.

                Dumnezeu îl iubeşte pe păcătos deoarece doreşte îndreptarea lui. Dacă un păcătos ar fi lipsit de iubire ar fi pierdut iremediabil. Însă, iubirea îl poate încălzi şi îi poate reaprinde dorinţa de a se salva. Un păcătos poate fi întors de pe calea întunericului doar prin bunătate şi iubire. Doar iubirea răspândeşte lumină. Este un non-sens să răspunzi răutăţii prin răutate; nu faci altceva decât să adânceşti abisul răutăţii, al păcatului.

                Noi Îl iubim pe Dumnezeu doar iubindu-L pe semenul nostru. Dumnezeu nu este egoist. Nu doreşte iubirea doar pentru Sine. În iubire pot să pătrundă şi să rămână toţi. Iubirea este punctul de întâlnire dintre om şi Dumnezeu. Iubirea divino-umană se manifestă prin dăruire, iertare, milostenie, jertfă, rugăciune, smerenie, bunătate ş.a. Toate acestea ne ţin conectaţi la Dumnezeu şi semeni, toate sunt expresii ale colaborării dintre om şi Dumnezeu.

                Iubirea unui sfânt faţă de Dumnezeu este certă. Iubirea lui Dumnezeu faţă de un sfânt este certificată de viaţa acestuia, o viaţă dătătoare de dar. Dumnezeu lucrează prin cei bineplăcuţi Lui. Spectaculozitatea iubirii divine este reprezentată de realitatea că Domnul Se îndreaptă cu iubire şi spre cel care L-a părăsit în favoarea păcatului, care L-a înjurat şi blestemat, care L-a alungat din viaţa sa. Minunea se realizează în momentul în care un astfel de om simte cu inima şi raţiunea iubirea lui Dumnezeu, ridicându-se, cerându-şi iertare şi împăcându-se cu Părintele ceresc şi cu semenii lui prin iubire. O astfel de victorie cere Dumnezeu şi din partea noastră prin iubirea pe care o îndreptăm spre cei rătăciţi. O astfel de biruinţă deschide uşa Împărăţiei Iubirii.

    Preot dr. Cristian Boloş



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img