More


    Cum au fost recrutaţi şvabii sătmăreni în temutele batalioane ale morţii SS

    - Advertisement -

    SS-ul 103 a fost înfiinţat în 1925 pentru protecţia personală a lui Hitler. În 1929 în fruntea lui a fost numit Heinrich Himmler, care l-a transformat în organizaţia violentă a ideologiei naţional-socialiste. Unităţile armate ale SS au apărut curând după accesul la putere al naziştilor, prin înfiinţarea unităţilor de menţinere a ordinii. Efectivul SS a fost completat pe bază de voluntariat, printre cei obligaţi la serviciu militar. Unităţile SS au luat parte la primele operaţiuni de după izbucnirea războiului şi au avut pierderi grele din cauza fanatismului de care dădeau dovadă. Astfel, în 1939 s-a organizat biroul de recrutare pentru unităţile armate ale SS, Waffen SS. Deoarece recrutarea din Germania a întâmpinat numeroase obstacole din cauza Wehrmacht-ului, atenţia s-a îndreptat către germanii din afara graniţelor, transformaţi cu timpul în rezerve SS.

    Primele recrutări ilegale au avut loc în 1940. Planurile prevedeau recrutarea a 1000 de germani din România şi 500 din Ungaria. În Ungaria însă s-au ivit numeroase obstacole, astfel că primul grup de 100 persoane a plecat doar în iunie 1941. Recrutările ilegale au avut cel mai mare succes în România, unde voluntarii au fost mascaţi ca muncitori. În iunie 1941 au început recrutările şi în Ungaria, camuflate fie în acţiuni sanitare, fie în delegaţii trimise în Germania să asiste la diferite evenimente sportive. Participanţii nu au fost însă informaţi asupra scopului real al acţiunii. În decembrie 1941, Himmler a decretat recrutarea a 60000 de persoane în Ungaria, România şi Slovacia.

    Există două statistici referitoare la prima recrutare în SS, în judeţul Satu Mare, desfăşurată în 1942, deşi nici una nu oglindeşte rezultatele finale. Ambele au fost elaborate de jandarmerie, prima pe 28 februarie 1942, iar a doua peste două săptămâni, pe 19 martie 1942. Cele două statistici sunt publicate de KovácsSzámvéberşi sunt extrem de utile, fiindcă redau numărul celor recrutaţi pe sectoare şi localităţi.

    Conform primului document, prezenţa la recrutare pe întreg teritoriul Ungariei a însumat 15329 de persoane, iar cel de al doilea menţionează 4530 de persoane, în total 19859.

    Privind recrutările din regiunea Careiului, este relevant un raport al poliţiei, conform căruia recrutarea s-a desfăşurat sub coordonarea a 3 ofiţeri SS, fără prezenţa vreunui delegat maghiar. Tinerii şvabi au sosit în oraş pe sănii, purtând steagul maghiar şi simboluri Volksbund. Conform aceluiaşi raport, în entuziasmul iniţial circa 600 de persoane s-au prezentat în faţa comisiei de recrutare şi majoritatea s-au dovedit a fi apţi din punct de vedere militar. În anii 1940 Ungaria a fost împărţită în 10 sectoare de jandarmerie. Conform statisticii, cei mai mulţi recruţi, însumând peste 10000 de persoane, proveneau din sectorul V, urmat de sectorul IV cu 2295 de persoane, şi sectorul X, cu 1621 de persoane. Sectorul IX, care cuprindea şi Satu Mare, se afla pe locul 6, cu 447 de voluntari.
    La recrutările desfăşurate în sectorul IX s-au prezentat persoane din 27 de localităţi. Dintre acestea, 6 făceau parte din judeţul Bistriţa-Năsăud, respectiv Bihor, fiind din acest motiv ignorate în analiza următoare. 2 din cele 21 de aşezări rămase (Mérk şi Vállaj) au fost anexate Ungariei după 1918, dar, în momentul recrutării, făceau parte din Satu Mare. O altă localitate, Hododul, aparţinea comitatului Sălaj în 1942, dar poate fi considerată ca făcând parte din regiunea Satu Mare din cauza apropierii geografice, care implica o similaritate a problemelor germanilor localnici şi a celor sătmăreni după anul 1918.

    Se pune întrebarea: de ce au intrat germanii din afara graniţelor Germaniei, aşa-numiţii „germani populari”, în armata germană? Trebuie să luăm în considerare şi argumentele logice, cum ar fi dotarea mai bună, echipamentul de calitate, îndepărtarea de molestarea continuă pe care o sufereau în armata maghiară, spiritul de aventură. Pe lângă toate aceste fenomene, s-a dovedit decisivă regermanizarea, conştiinţa naţională germană renăscută, care îi determina să se considere parte a naţiunii germane şi datori să răspundă cererii imperiului, chiar dacă acest lucru însemna voluntariat în armata germană. Aspectul discutat a fost important în special cu ocazia primei recrutări în SS, când majoritatea recruţilor voluntari au fost influenţaţi de ideologie.

    Sursa: Sárándi Tamás – Studii şi comunicări 2008

    Nicolae Ghișan



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img