O materie care nu ar trebui să lipsească din programa școlară
Educația sexuală le oferă copiilor, adolescenților și tinerilor adulți informații despre sexualitate și posibilele ei consecințe negative. Cele mai bune practici în educația sexuală includ intervenția profesioniștilor instruiți și deschiși pe diverse abordări. Asta înseamnă că educația sexuală ar trebui să predea informații complete, oneste și variate incluzând noțiuni fiziologice și aspectele relaționale ale sexualității, nu trebuie să trateze doar aspectele fizice și biologice ale reproducerii, dar și aspecte etice, morale și emoționale.
Rapoartele Parlamentului European și ale Comisiei Europene arată că educația sexuală este predată ca materie obligatorie copiilor din majoritatea țărilor europene, excepție făcând câteva țări, printre care cele din Est, precum România.
Perspectiva unui psiholog. Educația sexuală începe acasă și continuă la școală
“Stim foarte bine că acest domeniu este marginalizat, cel puțin în România. Gândirea este limitată, nu avem o perspectivă deschisă asupra acestui subiect. Suntem cu mult în urmă față de alte țări, care pun bază pe așa ceva, pe psihoterapie, pe educație sexuală în școli.
Ora de educație sexuală ar trebui să conțină informații despre anatomie explicate pe larg, organele unde sunt situate și ce funcție au, sistemul reproductiv, măsuri de protectie. La noi este un subiect tabu dar până la urmă oricum se face și se face greșit. Copiii din ziua de azi știu mai multe la vârsta lor decât știam noi pe vremea noastră. Cel mai ok ar fi să apelăm la niște învățăminte despre măsurile de precauție, cum să te protejezi de boli, ce boli există cu transmitere sexuale, ci nu doar boli ci și viruși de care nu se știe, cum ar fi HPV.
În vremurile noastre educația sexuală ar trebui să înceapă mai devreme decât acum 30 de ani de exemplu deoarece mulți își încep viața sexuală la 12,14 ani. Din școala generală ar trebui să se înceapă cu elemente inițiale și după aceea șă se dezvolte treptat pe măsura ce copilul crește.
Consider că părinții ar trebui să înceapă să vorbească despre educația sexuală. La fel ca cei 7 ani de acasă. Dacă nu îi ai degeaba te duci în societate sau la scoala sa te invete, că ai pierdut lucrurile de bază de la mama și de la tata. Cel mai mult contează ce face mama și tata, nu ce spune. În momentul în care faptele nu merg mână în mână cu vorbele, se formează un dezechilibru deoarece copilul neavând personalitatea formată, imită.
Educația trebuie să înceapă de acasă. Trebuie să ne adaptăm la nevoile copilului, la cerințele lui, la nivelul lui, că fiecare are un ritm de dezvoltare. Noi trebuie să ne adaptăm la toate lucrurile astea în ceea ce priveste dezvoltarea ulterioară a copilului, a viitorului adult până la urmă. Școala, societatea,evenimentele ,anturajul mai pun câteva cărămizi în plus. În ziua de azi, 2021 acest subiect este tabu. Nu, nu vorbim că ne este rușine, deci practic nu se vorbeste ca ei se simt stânjeniti să vorbească cu copilul și după aceea ne mirăm de alegerile copilului? Lăsăm alte influențe exterioare să își pună amprenta pe evoluția ulterioară a copilului, pe planurile astea și atunci nu ne asumăm responsabilitatea pentru că ne este frică, ne este rușine, tot felul de alte blocaje.
Lipsa de cunoștiințe în domeniu poate să ducă la sarcini nedorite, contaminarea unor boli cu transmitere sexuală. Este afectat și planul financiar și planul social. În momentul în care apare o sarcină nedorită sau o mamă este singură, fără un partener stabil, stima de sine poate să scadă deoarece societatea o poate ataca cu diverse rautăți sau este marginalizată. Pe plan financiar este afectată deoarece poate nu si-a finalizat studiile și nu are o carieră. Susțin introducerea educației sexuale în școli atâta timp cât se explică despre ce am menționat și vizează sexul între un bărbat și o femeie. Nu sunt de acord să se menționeze de relațiile sexuale de același sex, deoarece este un subiect mai sensibil și mai avansat care nu mi se pare că ar fi simplu de digerat de copii.”, declară M.I, psiholog din Satu Mare.
Perspectiva unui parinte. Nu avem o cultură despre așa ceva în România.
“Nu am nimic împotriva introducerii educației sexuale în școli, ba chiar cred că este folositoare. Eu am descoperit în clasa a 7-a un manual despre acest subiect, în care erau descrise bolile cu transmitere sexuală. Pot spune că m-a ajutat foarte mult deoarece am învățat cât de importantă este protecția. Noi nu avem o cultură despre așa ceva în România. Îi înțeleg pe tineri dar nu mi se pare normal ca să se înceapă viața sexuală la 12 ani!
Consider că este rolul părintelui să le explice copiilor cum să prevină o sarcină, cum să se protejeze și care sunt bolile cu transmitere sexuală. Această discuție se poate purta la 12-14 ani. Din păcate acest subiect nu este discutat deloc de către mulți părinți , acest lucru contribuind la lipsa de informare. Consider că și la școală ar trebui să se discute, dar calitatea învățământului lasă de dorit.
Cred că ar trebui schimbată mentalitatea unor profesori care sunt împotriva predării educației sexuale. Religia joacă un rol important în luarea acestor decizii”, declară Dan , părinte a doi copii de școală generală.
Perspectiva unui elev. Vă rog nu mai decideți pentru noi, avem dreptul nostru la informare
“Sunt interesată de subiect și consider că e normal să învătăm noțiuni de bază. Vă rog nu mai decideți pentru noi! Avem și noi o voce știm ce ne lipsește. Este dreptul nostru la informare. De unde să înveți corect despre contracepție și procesele corpului dacă nu la școală? E o materie de care avem nevoie si avem nevoie acum”, declară Maria, elevă, 15 ani.
Potrivit unui studiu realizat de UNICEF împreună cu Asociația SAMAS în România. , în 2019, au fost înregistrate 16.639 de sarcini în rândul adolescentelor, în scădere cu 9% față de anul 2018. În cazul adolescentelor sub 15 ani, numărul de sarcini a scăzut în toate regiunile, cu excepția regiunilor Nord-Vest și Nord-Est, unde creșterea a fost de 11%.
Tot în 2019, numărul întreruperilor de sarcină în cazul fetelor între 15 și 19 ani a fost de 4.290.
In România, vârsta primului partener sexual este apropiată de vârsta adolescentei în aproape 70% dintre cazuri.
La adolescentele între 15 și 19 ani, în 2019, cele mai multe sarcini au fost în județele Mureș (827 de sarcini), Brașov (761 de sarcini), Dolj (700 de sarcini), Iași (691 de sarcini), Bacău (654 de sarcini), Constanța (616 de sarcini), Bihor (593 de sarcini), Suceava (512 de sarcini), Dâmbovița (503 de sarcini) și Prahova (483 de sarcini).
Totodată, 7,5% din totalul cazurilor de cancer de col uterin diagnosticate anual în Europa provin din România, incidență de 3 ori mai mare decât media la nivelul Uniunii Europene. România se află pe primul loc din țările Uniunii Europene în ceea privește mortalitatea prin cancer de col uterin
Adriana Nistor
