More


    Care este situația refugiaților la punctele de frontieră ale României cu Ucraina

    - Advertisement -

    Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat luni seară declarația de independență a regiunilor Donețk și Luhansk. Câteva ore mai târziu, liderul de la Kremlin a ordonat ca trupele rusești să intre în cele două regiuni.Acesta a semnat declarația de independență a regiunilor ucrainene Donețk și Luhansk la finalul unui discurs televizat în care a vorbit despre istoria Ucrainei și cum acest stat ar fi fost „creat de Rusia”.

    „Nu am observat o creștere a traficului în ultimele zile ca urmare a evenimentelor petrecute în Ucraina. Totul se desfășoară în condiții normale, noi la PTF Halmeu suntem pregătiți pentru orice situație. Nu cred că în următoarele două, trei săptămâni va fi ceva mult mai grav”, a declarat Burzo Dan, comisar de poliție de la Poliția de Frontieră -Serviciul Teritorial Satu Mare.

    „Traficul se desfășoară în condiții normale, nu am avut cetățeni care să ceară azil politic, deocamdată. Suntem pregătiți să facem față oricărei situații. Nu pot să preconizez ce se va întampla însă nu cred că la punctul de frontieră Sighet se vor schimba multe”, a declarat Pop Adrian, șef PTF Sighet.

    Ministerul Afacerilor Externe cere ferm renunțarea oricărei călătorii a cetățenilor români în Ucraina
    În contextul deteriorării grave a situației de securitate din Ucraina, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) le solicită cu insistență cetățenilor români să nu se deplaseze în această țară, iar celor care se află temporar în Ucraina să părăsească teritoriul acestui stat imediat. Totodată, MAE recomandă ferm evitarea deplasărilor în zona de est a Ucrainei, respectiv în regiunile Doneţk și Lugansk, în Peninsula Crimeea, precum și în zona de frontieră din nordul și nord-estul Ucrainei, reamintind cetățenilor români că situația de securitate din aceste zone s-a agravat accentuat.
    De asemenea, MAE sfătuiește cetățenii români să rămână vigilenți, să evite aglomerările mari de oameni, să se informeze permanent din surse sigure și să fie în măsură să-și ajusteze prompt planurile de călătorie, în funcție de situația de securitate din zonă.
    MAE reamintește că România nu recunoaşte anexarea ilegală de către Federaţia Rusă a Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol, care rămân, conform dreptului internațional, părţi integrante ale Ucrainei.
    MAE recomandă ferm evitarea deplasărilor în Peninsula Crimeea și în zona de est a Ucrainei, respectiv în regiunile Doneţk și Lugansk, precum și în zona de frontieră a Ucrainei cu Federația Rusă și Belarus, reamintind că situația de securitate se menține tensionată și fluidă.
    În situații ce ar necesita acordarea de asistență și protecție consulară cetățenilor români în Peninsula Crimeea, capacitatea misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale României este extrem de limitată.
    În conformitate cu art. 204(2) al Codului Ucrainei privind infracțiunile administrative, încălcarea de către cetățenii străini a Regulamentului de intrare și ieșire în/din teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei se pedepsește cu o amendă în cuantum de la 100 până la 300 de ori valoarea venitului minim neimpozabil al cetățenilor ucraineni.
    Nerespectarea procedurilor de intrare și ieșire în/din teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei urmărind prejudicierea intereselor statului, în conformitate cu art. 332 (1) din Codul penal al Ucrainei, se pedepsește cu restricționarea libertății pe o durată de până la 3 ani sau cu închisoarea pe aceeași durată. Aceleași acțiuni comise în mod repetat se pedepsesc cu închisoarea de la 3 ani până la 5 ani. De asemenea, acțiunile comise de un grup organizat se pedepsesc cu restricționarea libertății de la 5 ani până la 8 ani.

    Grupul de politicieni PSD nu susține acțiunile întreprinse de Federația Rusă
    “Condamnăm ferm încălcarea flagrantă a dreptului internațional de către Federația Rusă prin recunoașterea ”ca independente” a autoproclamatelor republici separatiste Donețk și Luhansk. Suntem profund îngrijorați de această decizie, care constituie și o încălcare a Acordurilor de la Minsk, precum și o amenințare la adresa păcii, securității și stabilității, și considerăm că aceasta trebuie sancționată cu hotărâre de către comunitatea internațională.
    Susținem suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul frontierelor recunoscute internațional și îndemnăm puternic la continuarea eforturilor de soluționare pașnică prin diplomație, a conflictului”, transmite PSD în urma unui comunicat de presă.

    România ar putea primi 500 000 de refugiați

    Conform informațiilor date de Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, România poate primi peste 500.000 de refugiaţi, în cazul unui conflict în Ucraina. Se pare că 2021 a fost cel mai încărcat an din ultimii 30 de ani în privința solicitărilor de azil pe care statul român le-a primit din partea unor cetățeni străini.

    Aproape 10.000 de cereri au fost înregistrate de Inspectoratul General pentru Imigrări – subordonat Ministerului Afacerilor Interne. Acest fapt a aglomerat centrele amenajate deja în România pentru cazarea migranților sau a refugiaților. Atât România, cât și Slovacia și Polonia fac pregătiri pentru a primi refugiați. Polonia găzduiește deja 2 milioane de ucraineni în urma conflictelor din 2014.

    Adriana Nistor



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img