More


    Christus Vincit, Christus Regnat, Christus Imperat!: Dialogul, prietenia și pacea

    - Advertisement -

    „Îmi amintesc ceva personal, când eram copil și aveam nouă ani. Îmi amintesc că s-a auzit alarma de la cel mai mare ziar din Buenos Aires: pe atunci, aceasta răsuna pentru a sărbători sau a da vești proaste – astăzi nu mai sună – și se auzea în tot orașul. Mama a spus: «Dar ce se întâmplă?». Eram în război în 1945. O vecină vine la noi să ne spună: «A sunat alarma…», iar ea plângea, «războiul s-a terminat!». Și astăzi încă o văd pe mama și pe vecina ei plângând de bucurie pentru că se pusese capăt războiului, într-o țară sud-americană, atât de departe… Aceste femei au știut că pacea este mai importantă decât toate războaiele și au plâns de bucurie când s-a făcut pace. Nu am să uit aceasta niciodată. Mă întreb astăzi dacă mai suntem educați să plângem de bucurie când e pace? Totul s-a schimbat.: mărturisește Papa Francisc la conferința de presă cu jurnaliștii, în zborul de întoarcere al Sanctității Sale din Kazakhstan, pe 15 septembrie 2022. (https://www.vatican.va/content/francesco/it/speeches/2022/september/documents/20220915-kazakhstan-voloritorno.html)

             Bun găsit dragi cititori, vă salută Mihaela Caba și Ștefania Falasca în plină și rodnică perioadă a toamnei. Suntem amfitrioanele dumneavoastră, într-un pelerinaj prin cotidianul Bisericii și vă invităm la o nouă ediție în care să trecem în revistă activitatea Sfântului Părinte Papa Francisc, prin rubrica:

    „Avem nevoie de religie pentru a răspunde setei de pace a lumii… religiile nu sunt probleme, ci fac parte din soluția pentru o conviețuire mai armonioasă”:

    astfel a deschis Papa Francisc  pe 14 septembrie a.c., cel de-al șaptelea Congres al Religiilor Mondiale și Tradiționale, la Nur – Sultan, după un moment de rugăciune în tăcere.

           Stând lângă 81 de reprezentanți ai diferitelor credințe din cincizeci de țări, care s-au adunat în jurul mesei din sala circulară a Palatului Independenței, Succesorul lui Petru ne îndeamnă încă o dată să ne angajăm și mai mult în a promova și  întărim nevoia de pace, pentru ca orice conflict actual să fie rezolvat.

     „Să investim în educație, nu în armament. Să ne eliberăm de concepțiile reductive și ruinătoare care jignesc numele lui Dumnezeu”(Papa Francisc, la Congresul liderilor religioși din Nur-Sultan – Astana)

             Este timpul „să părăsim discursurile care, de prea mult timp, aici și în alte părți, au insuflat suspiciunea și disprețul față de religie – a spus el – de parcă ar fi un factor destabilizator în societatea modernă”. Papa Francisc a reiterat vocația religiilor: „Sunt chemate să fie în prim-plan, să fie promotoare a unității în fața încercărilor care riscă să dezbine și mai mult familia umană”

    și i-a chemat pe credincioși să aibă grijă de umanitate în toate dimensiunile ei, ca „artizani ai comuniunii, martori ai unei colaborări care depășește barierele comunității lor, apartenențele etnice, naționale și religioase”.

            Pentru Papa, este inadmisibil să relege în sfera privată „cel mai important crez din viață”. Acest fapt înseamnă privarea societății de „bogăția imensă” care, dimpotrivă, favorizează „contexte în care există o conviețuire respectuoasă a religiei, etnice și diversitatea cultural este cel mai bun mod de a spori trăsăturile specifice fiecăruia, de a uni ființele umane fără a le uniformiza, de a promova cele mai înalte aspirații fără a le tăia elanul” (https://www.vatican.va/content/francesco/it/events/event.dir.html/content/vaticanevents/it/2022/9/14/kazakhstan-congresso.html).

            De aici, recunoașterea „valorii nemuritoare a religiei” pe care Kazahstanul a promovat-o, găzduind timp de douăzeci de ani acest Congres de talie mondială  care ne determină să reflectăm la „rolul nostru în dezvoltarea spirituală și socială a umanității în perioada post-pandemie”.

    Congresul de la Nur-Sultan, astăzi Astana, a avut loc pentru prima dată în 2003, la inițiativa primului președinte al Republicii Kazahstan, Nursultan Abishevich Nazarbayev.

             A fost un eveniment unic, căci pentru prima dată a văzut reprezentanții întregii lumi religioase adunându-se în jurul unei singure mese, pentru a găsi puncte de referință commune, pentru a crea o instituție internațională permanentă și a garanta dialogul interreligios și un proces decizional coordonat. De atunci, la toate Congresele care au urmat la fiecare trei ani, au participat lideri și reprezentanți de seamă ai islamului, creștinilor, evreilor, budiștilor, șintoiștilor, taoiștilor și ai altor religii tradiționale.

             La finalul fiecărei întâlniri este cutumiară publicarea unui document concludent, comun, cu apeluri adresate cetățenilor, popoarelor și guvernelor țărilor lumii, având în centru, întotdeauna promovarea dialogului interreligios pentru pace și dezvoltare și rolul liderilor religioși în întărirea securității internaționale.

    Întâlnirea de la Nur – Sultan, la care a participat pentru prima dată un Suveran Pontif, cu scopul de a ajuta la soluționarea conflictelor lumii a avut o importanță majoră în trasarea unei direcții pentru depășirea crizelor de astăzi.

             În discursul său rostit după cel al președintelui kazah Kassym-Jomart K. Tokayev, Papa Francisc a enumerat patru provocări globale: prima este pandemia, între vulnerabilitate și îngrijire, care cheamă pe toată lumea – dar mai ales religiile – la o mai mare unitate de scop și cheamă să fim solidari „martori ai colaborării”, „artizani ai comuniunii” dincolo de zidurile care ne despart.

            Nu este doar o modalitate de a fi mai sensibil și mai susținător – a spus Papa, ci o cale de vindecare pentru societățile noastre. Da, pentru că tocmai sărăcia este cea care permite răspândirea epidemilor și a altor mari rele care se dezvoltă pe tărâmurile greutății și inegalității.

                        ”Cel mai mare factor de risc al vremurilor noastre rămâne sărăcia

          Aceasta duce la a doua provocare planetară care influențează credincioșii într-un mod deosebit: existența păcii. Dacă în ultimele decenii dialogul dintre liderii religiilor a vizat în principal această problemă, „zilele noastre – a spus Papa – sunt încă marcate de flagelul războiului, de un climat de confruntare exasperată, de incapacitatea de a face un pas înapoi și de a întinde mâna către celălalt.

          Să ne purificăm „de prezumția de a ne simți drepți și de a nu avea nimic de învățat de la alții”

            Să ne eliberăm de acele concepte reductive și ruinătoare „care jignesc numele lui Dumnezeu prin rigiditate, extremism și fundamentalism, iar ele profanează prin ură, fanatism și terorism, chiar desfigurând imaginea omului”. Pentru că, reiterează Papa, „Dumnezeu este pace și conduce întotdeauna la pace, niciodată la război!”.

             El ne îndeamnă să ne angajăm și mai mult în a promova și întări nevoia, ca toate conflictele să fie rezolvate „nu prin motivele neconcludente ale forței, cu arme și amenințări, ci cu singurele mijloace binecuvântate de Cer și vrednice de om: întâlnirea, dialogul, negocierile desfășurate cu răbdare, care să se desfășoare privind în special la copii și la generațiile tinere”. Pentru Papa Francisc, acestea întruchipează „speranța că pacea nu este rezultatul fragil al unor negocieri frenetice, ci rodul unui angajament educațional constant, care promovează visele lor de dezvoltare și viitor!”.

    O ultimă provocare globală a religiilor este grija pentru Casa noastră comună

          În fața declinului climatic – reafirmă Papa Francisc – natura trebuie protejată, astfel încât să nu fie „supusă logicii câștigului, ci păstrată pentru generațiile viitoare, aducând laudă Creatorului”.

            După întâlnirea oficială cu cele o sută opt delegații participante, Papa Francisc s-a întâlnit, în formă privată, cu câțiva lideri religioși, printre care: marele Imam al lui Al-Azar, Muhammad Al Tayyeb, cu David Lau, Rabinul Șef Askanezit al Israelului și cu Mitropolitul Antonij de Volokolamsk, întâlnire care a durat 15 minute, Papa transmițând salutări și patriarhului Kirill al Moscovei.

             Au relatat pentru Gazeta de Nord Vest

    Mihaela Caba-Madarasi – doctor în Științele Comunicării Sociale

    Ștefania Falasca, jurnalist italian (Avvenire) trimis în Kazakhstan



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    Anunt mediu

    0

    Bogdaproste!

    0
    spot_img
    panouri fotovoltaice satu mare