More


    Francofonia

    - Advertisement -

    Privirea mea peste umăr din această săptămână se oprește prin clasa a cincea, când la prima oră de franceză mi s-a inoculat ideea că suntem francofoni. Bucuros că la clasa mea se predă franceza și nu rusa ca la majoritatea celorlalte clase, m-am atașat de această limbă și mi-a fost relativ ușor să graseiez ca Luis de Funes, să articulez nazal precum Jean Paul Belmondo sau să pronunț fatal precum Edith Piaf. Nu mi-a fost greu să trec de la rigiditatea limbii germane (primele două clase le-am făcut în limba lui Goethe) la nuanțarea din iluminismul lui Voltaire.

    Termenul francofonie a apărut spre sfârşitul secolului al XIX-lea pentru a descrie ţările şi persoanele vorbitoare de limbă franceză. Dobândeşte semnificaţia cunoscută până astăzi, când francofonii realizează existenţa unui spaţiu lingvistic propice schimburilor culturale. Oamenii de litere au fost la originea acestei mişcări. Un demers oarecum natural având în vedere semnificaţia limbii franceze pentru patrimoniul lingvistic universal. Nucleul interguvernamental al Francofoniei a fost creat la 20 martie 1970, dată care este celebrată în fiecare an drept Ziua Internaţională a Francofoniei.

    Din punct de vedere cronologic, prima mare organizație non-guvernamentală a instituțiilor de limbă franceză a fost Asociația universităților parțial sau în întregime de limbă franceză (AUPELF), creată în 1961, și redenumită Agenția universitară a Francofoniei. Din această organizație, care are drept membre aproape 1000 de instituții de învățământ superior de pe cele cinci continente, fac parte și 19 universități și instituții naționale românești. Noi, la Satu Mare, avem două extensii ale acestora: Universitatea Tehnică din Cluj și Universitatea de Vest Vasile Goldiș din Arad.

    De ce am abordat acest subiect? Recent la Djerba, în Tunisia, a avut loc cea de-a XVIII-a ediție a summit-ului Francofoniei și a avut ca temă „Conectivitatea în diversitate: digitalul – vector de dezvoltare și solidaritate în spațiul francofon”. Summit-ul n-a durat decât două zile, 19 și 20 noiembrie, dar acesta a fost însoțit de o serie de manifestări deosebit de interesante din 13 și până în 21 noiembrie într-un spațiu generos denumit „Satul francofoniei”. Spre deosebire de alte prezențe pe meleaguri americane unde ne făcuserăm de râs, reprezentanții României s-au comportat la înălțime. Ce-i drept am și avut onoarea ca pavilionul țării noastre să fie amplasat la intrarea principală, alături de cel al Franței.

    Ceremonia de deschidere a Satului Francofoniei a avut loc în data de 13 noiembrie 2022 și a beneficiat de prezența doamnei Haoua Acyl, reprezentantul OIF pentru Africa de Nord și a doamnei Hayet Guettat, ministrul Culturii din Tunisia, care au vizitat și Pavilionul României. Secretarul general al Francofoniei, Louise Mushikiwabo, a vizitat „Satul francofoniei” și pavilioanele țărilor membre. Delegația României a fost condusă de András István Demeter, secretar de stat la Ministerul Culturii.

    Standul României ilustrează conceptul de „Unitate prin diversitate”. Spațiul standului este împărțit în trei zone: harta, costumele și meșteșugul și este alcătuit din trei panouri în culorile tricolorului românesc, conectate printr-un element vizual original: un lanț ADN digital, inspirat de elemente populare românești.

    Costumele populare românești sunt unice prin simbolistica și frumusețea lor. Fiecare costum reprezintă o anumită zonă geografică și, deși foarte diferite stilistic, alăturarea costumelor într-o horă a unirii formează un ansamblu vizual unitar din punct de vedere al bunului gust și al simplității.

    În ceea ce privește meșteșugurile au fost reprezentate detalii de execuție ale fotelor, ale iilor, ale ștergarelor sau ale picturilor autentic românești. Printr-un efect de decupaj, imaginile ies din planul panoului și se îndreaptă spre privitori pentru o senzație de apropiere și de volumetrie. Totodată, standul României prezintă și opera artistică „Hora fericirii”, realizată de sculptorul Aurel Vlad.

    România a fost prezentă și pe scena „Satului francofoniei” unde a avut loc un concert susținut de „Irina Sârbu Band”. În programul artiştilor români se regăsesc atât compoziţii româneşti – melodii din Bucureştiul de altădată, swing românesc, câteva prelucrări folclorice (Hora staccato, Hora mărţişorului, Căluşarii, Ciocârlia), dar şi compoziţii în limba franceză (Champs Elysee, C’est si bon, La vie en rose, Que reste-t-il de nos amous, Johnny tu n’est pas un ange).

    Dacă Emmanuel Macron a avertizat despre un potențial declin al Francofoniei în întreaga lume, franceza rămâne a cincea cea mai vorbită limbă, cu 321 de milioane de vorbitori de franceză pe cele cinci continente. În timp ce Djerba (Tunisia) găzduiește summit-ul Francofoniei, Emmanuel Macron a vorbit despre declinul acesteia în întreaga lume.

    La întrebarea „cum se descurcă cu adevărat Francofonia?” președintele Franței a dat un răspuns chiar în timpul summit-ului: „Se descurcă destul de bine, chiar dacă în țările din Magreb, vorbim mai puțin franceză decât acum 20 sau 30 de ani. Astăzi, peste 321 de milioane de oameni vorbesc franceza în lume. Este a cincea cea mai vorbită limbă după engleză, chineză, hindi și spaniolă. Franceza este limba oficială pentru 32 de țări și, împreună cu engleza, este singura limbă care este prezentă pe cele cinci continente.” Sporul agresiv de creștere a populației din Africa ar putea crește numărul vorbitorilor de limbă franceză până la 750 de milioane.

    Opriți războiul!

    Gruiță Ienășoiu



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    Anunt mediu

    0

    Bogdaproste!

    0
    spot_img
    panouri fotovoltaice satu mare