80 DE ANI DE LA SFÂRȘITUL CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL ÎN EUROPA

Zilele de 8 – respectiv 9 mai, marchează un eveniment istoric major, 80 de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa, oficializat prin capitularea necondiționată a Germaniei naziste, încheiată la data de 8 mai 1945. Majoritatea istoricilor și politicienilor au convenit asupra faptului că Germania nazistă a capitulat în data de 8 mai 1945, la ora 23:01. Cum însă la Moscova era deja data de 9 mai (chiar dacă numai cu o oră și un minut înainte...), Stalin, care ținea să sublinieze rolul fundamental al Armatei Roșii și al URSS în războiul împotriva Germaniei, a decis ca Ziua Victoriei în Europa să fie cea de 9 mai 1945. Astfel, până în ziua de azi se aniversează ambele date, 8 și 9 mai. Însă, mai presus și mult mai important decât diferența de o zi... sunt semnificațiile, dramele și consecințele acestui război. - Al Doilea Război Mondial reprezintă în primul rând o dramă a umanității, fiind cel mai sângeros conflict din istorie, CU CIRCA 60 DE MILIOANE DE MORȚI, din care două treimi au fost civili. Prevederile Conferințelor de Pace de la Haga și Convențiilor de la Geneva au fost încălcate sistematic, fiind nesocotite atât drepturile civililor cât și drepturile militarilor prizonieri de război. Majoritatea acestora au fost victimele bombardamentelor, bolilor și foametei, Holocaustului, masacrelor etnice. Milioane de oameni au fost deportați, dislocați, supuși muncii forțate, abuzurilor precum bătăi, torturi, violuri sau execuții. - Și România a plătit un dureros tribut, civilii devenind victime nevinovate ale bombardamentelor, deportărilor, expulzărilor, execuțiilor în masă și foametei generalizate, iar militarii români au căzut pe câmpurile de luptă sau prizonieri în lagăre și închisori. - ARMATA ROMÂNĂ A PIERDUT ÎN AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL 794.562 MILITARI, CONFORM STATISTICILOR OFICIALE PREZENTATE DE DELEGAȚIA ROMÂNĂ LA CONFERINȚA DE PACE DE LA PARIS DIN 1946: • Morţi: 92.620 morți (71.585 în campania din Est, 21.035 în Vest). • Răniţi, invalizi şi bolnavi: 333.966 (243.622 în Est, 90.344 în Vest); • Dispăruţi: 367.976 dispăruți (309.533 în Est, 58.443 în Vest). Dintre cei 367.976 militari români dați dispăruţi în război, până la 30 septembrie 1947, când a intrat în vigoare Tratatul de Pace, au fost repatriaţi prin centrele de primire de la graniţă, doar 94.299 prizonieri (din care 89.696 din Uniunea Sovietică, inclusiv cei din diviziile de voluntari, şi 4.603 din Germania şi ţările occidentale). - Pierderile de vieți omenești în rândul civililor din România, din zonele administrate sau controlate de statul român (1940-1944) sau din teritoriile ocupate temporar de Ungaria (1940-1944) și Uniunea Sovietică (1940-1941), se cifrează între 400.000 și 500.000, în principal victime ale bombardamentelor, Holocaustului și deportărilor forțate. Ulterior, în 1946-1947, foametea din teritoriile reocupate de Uniunea Sovietică a mai făcut între 115.000 și 300.000 de victime în RSS Moldovenească, consecință a războiului, secetei și măsurilor administrative. - Această catastrofă umanitară colectivă reprezintă suma dramelor individuale, ale unor oameni ale căror destine au fost prematur, nedrept și brutal întrerupte. Căderea nazismului nu a reprezentat din păcate începutul unei ere de libertate pentru întreaga Europă, statele central și est europene căzând în scurt timp în spatele Cortinei de Fier, pentru aproape o jumătate de secol, totalitarismul comunist făcând milioane de alte victime. Europa de Vest a putut în schimb beneficia de libertate și prosperitate, având posibilitatea să edifice proiectul european, bazat pe valori democratice precum libertatea, egalitatea în drepturi și libera circulație a ideilor, persoanelor și bunurilor. Șansa popoarelor și cetățenilor din statele Europei Centrale și de Est a venit mai târziu, odată cu căderea regimurilor comuniste. - Este de datoria noastră, a generațiilor contemporane, să nu uităm trecutul, să nu îl deformăm și să fim solidari cu semenii noștri căzuți victime ale acestei mari și devastatoare conflagrații, care a schimbat radical lumea, fără a genera neapărat înțelepciunea de a se guverna folosind instrumentele păcii, respectului reciproc și diplomației! - Dincolo de datele istorice și cifre, în această zi ne amintim că aproape fiecare familie de români are bunici, străbunici, părinți sau prieteni ce au propriile povești tragice de pe front, despre sacrificii, traume, durere și vieți pierdute. Prin curajul lor de acum 80 de ani, cu toții ne-au oferit șansa unui viitor trăit în pace, libertate și unitate națională. PIOS OMAGIU!   ”Nu-l uitaţi pe cel căzut în război, Lăsaţi-i din când în când un loc liber la masă, Ca şi cum ar fi viu între noi, Ca şi cum s-ar fi întors acasă” - Nichita Stănescu Veșnică recunoștință Armatei Române și Eroilor Neamului, ce au făurit istoria României cu jertfă, sacrificiu și demnitate!

Dr. Daniela Bălu - Director Muzeul Județean Satu Mare

*Sursa documentară: Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe; Dan Ramf, ”Bunicii noștri, Eroii noștri”, Ed. Militară, 2022.