Semnal de alarmă tras de Federația „Omenia” la Consiliul Național al C.A.R.P.-urilor
La sute de kilometri de București, într-un colț de țară unde „se agață harta în cui”, Satu Mare a devenit, pentru câteva zile, centrul dezbaterilor despre una dintre cele mai vulnerabile categorii sociale: pensionarii. În cadrul Consiliului Național al Federației Naționale „Omenia”, desfășurat la finalul săptămânii la Satu Mare, George Bădărău a tras un semnal de alarmă ferm asupra problemelor tot mai apăsătoare cu care se confruntă seniorii din România.
Interviul complet va fi difuzat luni seara de la ora 20 în cadrul emisiunii ACTUALITATEA SĂTMĂREANĂ de la Nord Vest TV.
O rețea uriașă, dar sub presiune
Federația „Omenia” nu este doar o organizație simbolică. Vorbim despre o structură cu peste 1,1 milioane de membri, organizați în 115 CARP-uri și prezenți în aproape 9.500 de localități din întreaga țară. Este, practic, cea mai extinsă formă de solidaritate organizată pentru pensionari.
„Suntem organizația cu cea mai mare răspândire teritorială și cu cel mai mare număr de membri. Din 1990 funcționăm neîntrerupt și desfășurăm o activitate laborioasă în sprijinul seniorilor”, a subliniat Bădărău.
Dar dimensiunea nu înseamnă automat și protecție în fața realităților economice dure.
Pensionarii, prinși între inflație și decizii politice
Interviul a evidențiat una dintre cele mai mari frustrări ale seniorilor: lipsa indexării pensiilor.
„Indexarea nu s-a făcut nici anul trecut, nici anul acesta. La nivelul inflației actuale, ar trebui să fie de peste 20%”, a declarat președintele federației.
În paralel, realitatea economică apasă din toate direcțiile: creșterea prețurilor la alimente și medicamente, majorarea taxelor și impozitelor, introducerea CASS pentru pensiile peste 3.000 lei.
Rezultatul? O scădere dramatică a nivelului de trai.
„Viața pensionarilor a scăzut cu peste 30% față de anul trecut”, avertizează Bădărău.
Drama pensiei minime: excluși din propriul sistem
Una dintre cele mai grave probleme semnalate ține de accesul la împrumuturi prin CARP-uri. Paradoxal, exact cei mai vulnerabili pensionari – cei cu pensia minimă – nu mai pot beneficia de sprijin.
„Un pensionar cu 1.281 de lei nu se descurcă. Și, mai grav, nici nu poate face împrumuturi. Codul de procedură civilă nu permite acest lucru”, explică liderul federației.
Situația devine și mai absurdă în contextul creșterii salariului minim:
„Pentru o diferență de 70 de lei, peste un milion de pensionari nu vor mai putea accesa împrumuturi la casele pe care chiar ei le-au înființat.”
CARP-urile , ultimul sprijin real
Într-o Românie în care băncile refuză aproape sistematic seniorii, CARP-urile rămân singura formă reală de sprijin financiar.
„Ce bancă dă împrumut unui pensionar de 85 sau 90 de ani? Noi o facem. Chiar și la 95 sau 100 de ani, în cazuri excepționale.”
Mai mult decât atât, activitatea acestor case depășește componenta financiară:
centre de zi, cantine sociale, activități de socializare, ajutor la domiciliu.
„Mergem la domiciliul seniorului, cu contractul, cu sprijin concret. Dacă omul nu se poate deplasa, noi ne ducem la el.”
Legislație incoerentă și presiuni europene
Un alt punct critic este lipsa de corelare legislativă.
„Apare o lege nouă, dar nu se modifică cea veche. De aici apar blocaje majore.”
În plus, noile directive europene privind creditarea și transparența salarială aduc presiuni suplimentare asupra sistemului CARP, limitând și mai mult accesul celor vulnerabili la sprijin financiar.
Apel direct către guvernanți
Mesajul către autorități este clar și fără echivoc:
Indexarea urgentă a pensiilor cu minimum 20%
Corelarea legislației pentru eliminarea blocajelor
Sprijin real pentru organizațiile care ajută seniorii
„Altfel, pensionarii vor fi supuși unui risc social mult mai mare decât până acum.”
Solidaritate dincolo de statistici
Dincolo de cifre și politici, realitatea este una profund umană. Mulți pensionari nu mai sunt sprijiniți nici de familie, nici de copiii plecați în străinătate.
„Nu mai primesc ajutor. Iar iarna nu își pot plăti nici facturile.”
În acest context, CARP-urile devin nu doar instituții financiare, ci adevărate rețele de solidaritate.
În pragul sărbătorilor pascale, de exemplu, au fost distribuite pachete alimentare către seniorii aflați în risc social , un gest mic, dar vital pentru mulți.
Satu Mare , exemplu de implicare
Evenimentul de la Satu Mare nu a fost doar o întâlnire administrativă, ci și o confirmare a implicării comunității locale.
„Casa de ajutor reciproc din Satu Mare este una de referință, dedicată seniorilor trup și suflet”, a punctat Bădărău, apreciind și sprijinul autorităților locale.
Direcția pentru 2026 este clară: reziliență. Dar întrebarea rămâne – cât mai pot rezista pensionarii fără măsuri concrete?
În timp ce deciziile politice întârzie, iar costurile vieții cresc, milioane de seniori depind de un sistem construit chiar de ei – CARP-urile.
Un sistem care încă funcționează. Dar care are nevoie urgentă de sprijin.
Pentru că, dincolo de statistici, vorbim despre oameni. Despre demnitate. Despre o viață întreagă de muncă care nu ar trebui să se transforme într-o luptă zilnică pentru supraviețuire.
Florin Cristian Mureșan
