Într-o perioadă în care statisticile despre lectură devin tot mai îngrijorătoare, iar internetul pare să fi înlocuit tot mai mult cartea tipărită, Biblioteca Județeană din Satu Mare continuă să reziste și să se reinventeze. De Ziua Internațională a Cărții și a Bibliotecarului, instituția a fost gazda unei discuții ample despre trecutul, prezentul și viitorul lecturii în județ.
Invitată în cadrul emisiunii culturale dedicate cărții a fost Paula Horotan, director adjunct al Bibliotecii Județene Satu Mare, care a vorbit despre istoria instituției, provocările ultimilor ani și nevoia de a readuce lectura în centrul vieții culturale.
O istorie începută într-o încăpere modestă
Biblioteca Județeană Satu Mare își are originile în anul 1951, când, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri, a fost înființată Biblioteca Raională. Instituția funcționa atunci într-o încăpere mică de pe strada Horea, având un singur bibliotecar.
În deceniile următoare, biblioteca a trecut prin numeroase transformări: schimbări de sediu, extinderea colecțiilor și apariția filialelor de cartier. După reorganizarea administrativă din 1968, instituția primește numele de Biblioteca Municipală Satu Mare, iar din 1974 devine Biblioteca Județeană Satu Mare.
Istoria instituției a fost însă marcată și de momente dificile. Inundațiile din 1970 au afectat grav clădirea și fondul de carte, iar după 1990, multe volume considerate „ale regimului comunist” au fost eliminate din colecții.
„Este o crimă să arunci cărțile doar pentru că nu mai convin unui regim politic”, a afirmat Paula Horotan, subliniind rolul bibliotecii de a păstra memoria culturală și documentară a unei societăți.
Biblioteca și revoluția digitală
Un moment important în modernizarea bibliotecii a fost aderarea la programul Biblionet – „Lumea în biblioteca mea”, finanțat de Fundația Bill & Melinda Gates prin IREX România. Programul a adus calculatoare, acces la internet și noi servicii pentru public.
Totuși, înainte de această etapă, biblioteca sătmăreană a traversat o perioadă dificilă. Timp de aproape patru ani, sala de lectură și compartimente esențiale au fost închise, iar activitatea s-a desfășurat în condiții improprii.
„Ne-am întors practic cu zece ani în urmă”, a povestit Paula Horotan, amintind cum bibliotecarii au fost nevoiți să renunțe temporar la sistemele informatizate și să revină la fișele clasice de evidență.
Mutarea în noul sediu a reprezentat însă un nou început. În aproximativ cinci luni, întregul fond de carte, mobilierul și infrastructura IT au fost transferate în actuala clădire.
Cititul în Satu Mare: statistici care dau de gândit
Datele prezentate în cadrul emisiunii arată că lectura traversează o perioadă complicată, mai ales în mediul rural.
Din cele 56 de comune ale județului Satu Mare, doar 25 mai au biblioteci funcționale. Asta înseamnă că peste 106.000 de locuitori nu beneficiază de acces la servicii publice de bibliotecă.
Potrivit statisticilor prezentate de Biblioteca Județeană: media județeană este de 0,54 documente citite per capita; în municipiul Satu Mare media urcă la 0,78; în mediul rural scade la doar 0,30 documente per capita.
În schimb, utilizatorii activi ai Bibliotecii Județene împrumută în medie peste 23 de cărți pe an, ceea ce arată existența unui nucleu fidel de cititori.
Principalele cauze ale declinului sunt lipsa investițiilor, pensionarea bibliotecarilor fără ocuparea posturilor și lipsa fondurilor pentru achiziții noi de carte.
„Nu ai cum să atragi copiii spre bibliotecă dacă le oferi cărți cu pagini îngălbenite și colecții neactualizate”, a explicat Paula Horotan.
Internetul, rival sau aliat?
Discuția a atins inevitabil și influența internetului asupra lecturii. Dacă în anii ’90 biblioteca era principalul loc unde oamenii găseau informații și presă, astăzi concurența digitală este uriașă. Cu toate acestea, reprezentanții bibliotecii nu văd tehnologia exclusiv ca pe un dușman al cărții.
„Ne bucurăm dacă tinerii citesc, indiferent de suport”, spune Paula Horotan, referindu-se la lectura digitală și la audiobook-uri.
Chiar dacă generațiile tinere preferă gadgeturile, biblioteca observă că există încă un public fidel cărții tipărite, în special în rândul adulților și al seniorilor.
Preferințele de lectură diferă în funcție de vârstă: copiii aleg cărțile de aventuri și enciclopediile ilustrate; adolescenții preferă manga și volumele de dezvoltare personală; adulții citesc literatură română și universală; cititorii mai vârstnici rămân fideli romanelor de dragoste și ficțiunii clasice.
În topul împrumuturilor se află și psihologia, istoria, biografiile și cărțile de călătorie.
Un patrimoniu cultural impresionant
Puțini sătmăreni știu că biblioteca deține și un valoros fond de patrimoniu. Compartimentul de colecții speciale gestionează peste 85.000 de documente, dintre care aproximativ 10.000 sunt cărți de patrimoniu. Cele mai prețioase sunt cele cinci incunabule – volume tipărite înainte de anul 1500 –, adevărate rarități bibliografice.
Aceste documente sunt accesibile cercetătorilor și pasionaților, în condiții speciale de consultare.
„Să redescoperim gestul simplu de a merge la bibliotecă”
La finalul emisiunii, Paula Horotan a transmis un mesaj către sătmăreni și către toți iubitorii de carte.
„Le recomand sătmărenilor să treacă pragul bibliotecii ori de câte ori au ocazia, să redescopere simplitatea gestului de a se înscrie la bibliotecă și de a împrumuta o carte.”
Într-o lume dominată de ecrane și informație rapidă, Biblioteca Județeană din Satu Mare încearcă să rămână nu doar un spațiu al cărților, ci și un loc al întâlnirii, educației și memoriei culturale.
Nicolae Ghisan
