More


    HARTA RESURSELOR României

    - Advertisement -

    1

    Rezervele de gaze naturale ale României mai ajung pentru o perioadă de 9,3 ani, iar cele de petrol pentru 19 ani. În ceea ce priveşte cărbunele, în actualele condiţii de producţie, în 9 ani rezervele vor fi aproape terminate. 

    Potrivit unui studiu BP, rezervele de gaze naturale ale României sunt de cinci ori mai mici decât în urmă cu 20 de ani, iar cele de petrol s-au înjumătăţit.

    Pe de altă parte, România are în exploatare aproape 80 de tipuri de resurse minerale, de la alabastru, ape geotermale şi naturale şi până la minereuri auro-argentifere, cuarţ, calcar, marmură, lignit şi minereuri de molibden sau de uraniu, reiese din datele de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM).

    Judeţul care are cel mai mare număr de resurse minerale este Bihor, cu 22 de tipuri de resurse minerale, între ele aflându-se ape minerale plate, minereu de molibden, minereuri polimetalice şi auro-argentifere. Pe locul al doilea se află judeţul Hunedoara, unde se exploatează 21 de tipuri de resurse naturale. De altfel, Hunedoara şi Alba sunt singurele judeţe din România unde există minereuri auro-argentifere. În Bihor se găsesc minereuri polimetalice şi auro-argentifere.

    Clujul se situeză pe a treia poziţie, având 15 feluri de resurse minerale, de la nisip silicios, la gips, ape minerale terapeutice până la andezit industrial şi de construcţii.

    La polul opus, cele mai sărace judeţe din punct de vedere al tipurilor de resurse minerale pentru care ANRM a eliberat licenţe de exploatare se numără judeţul Vaslui, în subsolurile căruia se află argilă comună şi Vrancea, Călăraşi şi Dolj, care au doar nisip şi pietriş, după cum reiese din datele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).

    Resursele naţionale, în continuă scădere

    Rezervele naţionale de ţiţei şi gaze naturale sunt în continuă scădere, potrivit estimărilor Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) care se regăsesc în Strategia energetică pentru 2011-2035.

    Estimarea rezervelor naţionale de ţiţei şi gaze naturale în România până în anul 2020 – Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM):

    Un studiu al BP realizat în acest an arată că rezervele de gaze naturale ale României mai ajung pentru o perioadă de 9,3 ani, iar cele de petrol pentru 19 ani, iar cele de cărbune, timp de 9 ani, în actualele condiţii de producţie,

    Spre comparaţie, Polonia are rezerve de gaze naturale estimate să îi ajungă timp de 28,3 ani, Norvegia pentru 18,2 ani, iar Germania pentru 6,1 ani. Arabia Saudită are rezerve pentru încă 80 de ani, în ritmul actual de producţie, relevă studiul citat.

    Rezervele de gaze naturale ale României au scăzut de la 0,5 trilioane de metri cubi (500 miliarde de metri cubi) la sfârşitul anului 1992, la 0,3 trilioane de metri cubi la sfârşitul anului 2002 şi la 0,1 trilioane metri cubi la finele anului 2012, relevă studiul BP.

    Cât timp ajung rezervele estimate de gaze naturale:

    Polonia – 28,3 ani
    Norvegia – 18,2 ani
    Olanda  – 16,3 ani
    Romania – 9,3 ani
    Italia  – 7 ani
    Germania  – 6,1 ani
    Marea Britanie  – 6 ani
    Danemarca – 5,9 ani

    Arabia Saudită  – 80,1 ani
    Kazakhstan  – 65,6 ani
    Azerbaidjan – 57,1 ani
    Federatia Rusă – 55,6 ani
    Ucraina – 34,6 ani
    Uzbekistan  – 19,7 ani
    Canada – 12,7 ani
    SUA – 12,5 ani

    Sursa studiu BP

    Alexandru Pătruţi, fost preşedinte al ANRM, este de părere că singura soluţie pentru România o reprezintă descoperirea de noi resurse de gaze naturale.

    „Dacă ne limităm la exploatarea rezervelor omologate de gaze naturale pe care le avem, probabil că nu le vom termina în 10 ani, dar acestea vor descreşte foarte repede, de la an la an. Singura soluţie este descoperirea de noi rezerve. Exploatarea de gaze naturale s-a făcut la nivel relativ constant în ultimii ani datorită aplicării unor tehnologii noi la vechile sonde”, a declarat pentru gândul Alexandru Pătruţi, fost preşedinte al ANRM.

    Producţia de gaze naturale din România a scăzut în ultimii 10 ani cu 17%, de la 13,2 miliarde metri cubi în 2002, la 10,9 miliarde metri cubi în 2012.

    În 2014 producţia internă de gaze naturale este estimată la 10,6 miliarde de mc, acelaşi volum fiind preconizat şi în 2015, conform estimării autorităţii de reglementare în domeniu, menţionate în Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 actualizată pentru perioada 2011-2020.

    Consumul de gaze naturale din România, în ultimii 10 ani, a scăzut cu 21%.

    „În ceea ce priveşte consumul de gaze naturale, este de aşteptat ca acesta să crească uşor până în anul 2015. După anul 2015 raportul între importuri şi producţia internă se va inversa, pe fondul epuizării treptate a rezervelor interne de gaze naturale”, se arată în Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 actualizată pentru perioada 2011-2020.

    În timp ce în 2002 România consuma 17,2 miliarde metri de gaze naturale, în 2012 consumul a scăzut la 13,5 miliarde metri cubi.

    În România, gazele naturale sunt produse în proporţie de 98% de două companii, Romgaz şi Petrom în timp ce restul de 2% este reprezentat de alte companii. Aproximativ 62,5% din totalul producţiei naţionale este extrasă pe teritoriul judeţului Mureş.

    Gândul a scris recent că România are în prezent 59 de acorduri de concesiune petrolieră pentru perimetre de explorare, dezvoltare sau exploatare, acorduri aflate în diferite stadii şi care presupun atât căutarea şi extragerea de ţiţei cât şi de gaze naturale. Dintre acestea, 10 perimetre sunt operate de companii americane sau cu acţionariat american, două de o companie controlată de gigantul rus Gazprom şi alte două în parteneriat româno-americano-rusesc.

    Scopul atribuirii acestor acorduri este, potrivit autorităţilor, atingerea independenţei energetice, în contextul în care România importă de la Gazprom circa 20% din necesarul de consum la preţuri mai puţin avantajoase decât alte state din regiune.

    Rezervele cunoscute de petrol ale României ajung pentru 19 ani

    Cât priveşte rezervele rezervele cunoscute de petrol ale României, acestea erau, la finele anului 1992, de 1.200 milioane de barili, iar la finele anului 2012 au ajuns la 600 de milioane de barili. Cantitatea este estimată că s-ar termina în decurs de 19,1 ani, în actualele condiţii de rpoducţie, potrivit studiului BP.

    La nivel mondial, rezervele cunoscute de petrol au crescut faţă de acum 20 de ani. Ele s-au majorat de la 1.039 mii de milioane de barili în 1992, la 1.668 mii de milioane de barili în 2012. Rezervele de ţiţei de la nivel mondial mai ajung, în actualele condiţii de producţie, pentru o perioadă de 52,9 ani.

    Cât timp mai ajung rezervele cunoscute de petrol (mii de milioane de barili):

    România – 19,1 ani
    Danemarca – 9,7 ani
    Italia – 33,7 ani
    Kazakhstan – 47 ani
    Norvegia – 10,7 ani
    Federaţia Rusă – 22,4 ani
    Marea Britanie – 8,8 ani
    Kuweit – 88,7 ani

    Sursa raport BP

    Rezervele de cărbune ne ajung 9 ani

    România mai are rezerve cunoscute de cărbune de 291 de milioane de tone, care ne mai ajung pentru o perioadă de 9 ani, în actualele condiţii de producţie, potrivit studiului BP. Spre comparaţie, Bulgaria mai are rezerve cunoscute de cărbune de 2.366 de milioane de tone, suficiente pentru 72 de ani.

    Cât timp mai ajung rezervele de cărbune

    România – 9 ani
    Bulgaria – 72 de ani
    Cehia – 20 ani
    Germania – 207 ani
    Grecia – 50 ani
    Ungaria – 179 ani
    Polonia – 40 ani
    Federaţia Rusă – 443 ani
    Ucraina – 384 ani
    SUA – 257 de ani

    sursa raport BP

    În scenariile Agenţiei Internationale pentru Energie, consumul de cărbune în UE se va reduce anual cu 2,5%, până în anul 2035, “ceea ce reflecta politicile Uniunii privind reducerea emisiilor”, se arată în Strategia industriei miniere pentru 2012-2035.

    România, pe locul 35 în topul mondial al ţărilor cu cele mai mari rezerve de aur

    România are zăcăminte totale de aproape 310 tone aur şi pe peste 1.300 tone argint.

    România se află pe locul 35 în top 40 mondial al ţărilor cu cele mai mari rezerve de aur la băncile centrale, cu o rezervă de aur de 103,7 tone.

    Topul mondial al ţărilor cu cele mai mari rezerve de aur deţinute oficial are pe prima poziţie Statele Unite ale Americii, care aveau, în septembrie 2013, o cantitate de 8.133 tone de aur, reprezentând 72% din totalul rezervelor lor, Germania – 3.390 tone aur (69% din total), Italia – 2.451 tone aur (67%), Franţa – 2.435 tone (66%), China – 1.054 tone aur (1%), Elveţia – 1.040 tone aur (9%).

    În ceea ce priveşte minereurile auro-argentifere din subsolurile României, la începutul anului 2011 acestea erau estimate la 760 de tone, potrivit Strategiei industriei miniere pentru perioada 2012-2035.

    În România, cele mai importante cantităţi de aur au fost găsite, de-a lungul anilor, în aşa-numitul patrulater aurifer. Este vorba de o zonă din Munţii Apuseni, care cuprinde minele din zona Roşia Montană, Bucium, Baia de Arieş, Almaş, Brad şi Săcărâmb. După închiderea minelor de aur, înainte de aderarea României la UE, România nu a mai extras nici un gram de aur.

    Existenţa resurselor de gaze de şist din România nu poate fi decât presupusă

    Rezervele de gaze de şist ale României sunt estimate la 1.444 miliarde metri cubi, ceea ce înseamnă că, pe baza unui consum mediu anual de 14 miliarde metri cubi, pot asigura autonomia ţării timp de 100 de ani, se arată într-un un studiu al Agenţiei americane pentru informaţii din sectorul energiei (EIA). România ocupă locul al treilea în UE în funcţie de rezervele de gaze de şist , după Polonia (4.190 miliarde metri cubi) şi Franţa (3.879 miliarde metri cubi). Europa în total, exceptând Rusia şi Ucraina, ar deţine rezerve de gaze de şist de 13.308 miliarde metri cubi, susţine EIA.

    Radu Dudău, director executiv al Centrului Român al Energiei, este de părere că existenţa rezervelor de gaze de şist în România lor nu poate fi decât presupusă, până să se realizeze o actvitate de explorare.

    “Putem doar presupune. Avem doar un model geologic care arată că e o probabilitate. Estimările geologice ne arată că acest tip de resurse e larg răspândit in lume. Ele se bazează pe un calcul de similaritate cu ceea ce s-a intâmplat în SUA”, a declarat recent Radu Dudău, director executiv al Centrului Român al Energiei. adăugând că în prezent în lume există doar două ţări care produc gaze de şist – SUA şi Canada – iar în mai multe state, printre care Polonia, “au loc foraje la nivel de pilot”.

    Topul judeţelor cu cele mai multe resurse minerale

    Judeţul care are cel mai mare număr de resurse minerale este Bihor, cu 22 de tipuri de resurse minerale, între ele aflându-se ape minerale plate, minereu de molibden, minereuri polimetalice şi auro-argentifere. Pe locul al doilea se află judeţul Hunedoara, unde se exploatează 21 de tipuri de resurse naturale. De altfel, Hunedoara şi Alba sunt singurele judeţe din România unde există minereuri auro-argentifere. În Bihor se găsesc minereuri polimetalice şi auro-argentifere.

    Clujul se situeză pe a treia poziţie, având 15 feluri de resurse minerale, de la nisip silicios, la gips, ape minerale terapeutice până la andezit industrial şi de construcţii.

    La polul opus, cele mai sărace judeţe din punct de vedere al tipurilor de resurse minerale pentru care ANRM a eliberat licenţe de exploatare se numără judeţul Vaslui, în subsolurile căruia se află argilă comună şi Vrancea, Călăraşi şi Dolj, care au doar nisip şi pietriş, după cum reiese din datele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).

    Licenţe şi permise de exploatare pentru resurse minerale:

    Alba: nisip şi pietriş, gresie, andezit, dacit industrial şi de construcţii, argilă comună, clacar, minereu de cupru, minereuri auro-argentifere, sare gemă

    Arad: nisip şi pietriş, andezit, calcar industrial şi de construcţii, granit, bazalt, diabaz, cuarţit pentru construcţii, nisip şi pietriş, ape minerale naturale, argilă comună, diorit

    Argeş: argilă comună, nisip şi pietriş, calcar, gips,

    Bacău: nisip şi pietriş, gresie, micasist, sare gemă.

    Bihor: ape geotermale, ape minerale naturale plate, ape minerale terapeutice, argilă comună, argilă refractară, calcar, calcar cu brucit, dolomită, gresie, nisip, granodiorit, amfibolit, gnais, nisip şi pietriş, marmură, marna, minereu cu bismut, minereu cu wolfram, minereu cu molibden,  minereu polimetalic, minereuri polimetalice şi auro-argentifere

    Bistriţa-Năsăud: nisip şi pietriş, dacit, arglă comună, andezit, diorit, ape minerale naturale, marmură,

    Brăila: nămoluri terapeutice

    Botoşani: calcar industrial şi de construcţii, nisip şi de pietriş, turbă, nisip silicios

    Braşov: bazalt, nisip şi pietriş, ape minerale naturale, argilă comună, calcar industrial, granodiorit,

    Buzău: nisip şi pietriş, argilă comună, diatomită, calcar

    Călăraşi: nisip şi pietriş.

    Caraş Severin: nisip şi pietriş, granit, calcar ornamental, calcar industrial, granit pentru construcţii, gresie cuarţoasă, andezit, diorit, gnais, marmură, ape minerale naturale, ape termominerale, cărbune brun, minereu de cupru, nisip silicios, tufuri

    Cluj: dacit, nisip şi pietriş, granit, calcar ornamental, granodiorit industrial, tufuri, calcar industrial, gresie cuarţoasă, nisip silicios, andezit, dacit instridtial, granodiorit, amfibolit, granit, ape minerale, argilă comună, gips, nămoluri terapeutice, nisip caolinos, feldspat, produs rezidual minier, sare gemă

    Constanţa: şisturi verzi, nisip şi pietriş, produs rezidual minier, argilă comună, calcar industrial, şisturi cristaline, nisip silicios, dacit industrial, gips, grandiorit, nisip caolinos, nisip cuarţos, ape minerale, argilă caolinoasă, dolomită, Loess, şisturi verzi

    Covasna: nisip şi pietriş, andezit, argilă comună, ape balneoterapeutice şi dioxid de carbon, ape minerale naturale, gresie

    Dâmboviţa: nisip şi pietriş, ape minerale terapeutice, argilă comună, calcar gips, gresie, marna.

    Dolj: nisip şi pietriş

    Galaţi: argilă comună, nisip şi pietriş

    Giurgiu: nisip şi pietriş

    Gorj: nisip şi pietriş, granit, argilă comună, granit pentru construcţii, aoe minerale terapeutice, calcar, lignit.

    Harghita: andezit ornamental, andezit industrial, nisip şi pietriş, ape balneoterapeutice şi dioxid de carbon, ape minerale naturale, sare gemă, travertin

    Hunedoara: calcar industrial, argilă comună, produs rezidual minier, aur din aluviuni, nisip şi pietriş, gnais, bazalt, andezit, dolomită, ape balneterapeutice, ape minerale naturale. bentonită, cuarţ, huilă, gips, calcit, mineruri auro-argentifere, travertin.

    Ialomiţa: nisip şi pietriş, nămoluri terapeutice, loess

    Iaşi: nisip şi pietriş, ape minerale naturale necarbogazoase, argilă comună

    Ilfov: nisip şi pietriş

    Maramureş: nisip şi pietriş, gresie, aur din aluviuni, andezit, diabaz, dolomită, ape minerale naturale, argilă comună, bentonită, calcar, marmură, produs rezidual minier

    Mehedinţi: nisip şi pietriş, serpentinit, bazalt, granit, calcar, ape termominerale, ardezie, lignit, namăluri terapeutice, serpentinit

    Mureş: nisip şi pietriş, argilă comună, andezit instrustrial şi de construcţii, ape minerale naturale, nămoluri sapropelice

    Neamţ: nisip şi pietriş, gresie ape minerale naturale, calcar, marna, minereu de uraniu

    Olt: nisip şi pietriş

    Prahova: nisip şi pietriş, gips, nisip silicios, sare gemă, calcar, diorit, gips, micasist, tufuri industriale

    Sălaj: alabastru, anhidrit, argilă comună, micasist, calcar ornamental, nisip şi pietriş

    Satu Mare: nisip şi pietriş, andezit, ape geotermale, argilă comună, bentonită, perlit,

    Sibiu: nisip şi pietriş, gnais, amfibolit, ape minerale terapeutice, argilă comună, marmură.

    Suceava: gresie, nisip şi pietriş, calcar industrial şi de construcţii, turbă, diorit, andezit, ape minerale naturale, argilă comună, dolomită, sare gemă

    Teleorman: nisip şi pietriş,

    Timiş: diorit, bazalt, andezit, nisip şi pietriş, şisturi verzi, andezit industrial, şisturi cristaline, amfibolit, ape minerale naturale, argilă refractară, bazalt, nisip silicios,

    Tulcea: granit pentru construcţii, calcar, dolomită, amfibolit, porfir, diabaz, şisturi cristaline, granit pentru construcţii, grandiorit, gresie.

    Vaslui: argilă comună

    Vâlcea: nisip şi pietriş, amfibolit, granit, ape geotermale, ape minerale naturale, ape minerale terapeutice, calcar, lignit, feldspat, sare gemă, tufuri industriale

    Vrancea: nisip şi pietriş.



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    Pierdut sac…

    0
    spot_img
    panouri fotovoltaice satu mare