Una dintre noutăţile stagionale ale Teatrului de Nord este şi piesa „Aleluia”, scrisă de Valentin Nicolau, cel care, cât timp a fost în viață, a fost un apropiat al teatrului sătmărean. Piesa ilustrează povestea unui preot care primeşte o cârciumă în schimbul unei icoane şi îşi propune să transforme cârciuma în biserică. Un subiect care deschide o discuţie despre Dumnezeu şi credinţă, aşezate faţă în faţă cu societatea contemporană. Textul vorbeşte despre minuni, cu personaje decupate din realitatea de lângă noi, dezvoltă o poveste într-un spaţiu care ar putea fi provocator pentru orice regizor: o cârciumă–biserică. De asemenea actorii interacţionează cu publicul care este provocat la o discuţie liberă despre realizările sau mai bine spus nerealizările din ultimii 26 de ani din Sătmar. Probabil că aceasta ar fi explicaţia lipsei in corpore a politicienilor sătmăreni de la premieră , aceştia nedorind să fie luaţi peste picior de către spectatori, cu atât mai mult cu cât mulţi dintre ei se află în plină campanie electorală.
