„A trecut” şi sărbătoarea Limbii Române!



Mă gândesc că Dumnezeu te fereşte uneori şi prin faptul că-ţi scoate în cale oameni frumoşi la suflet şi cumsecade. Este şi acesta un mare noroc! Oameni curaţi, angajaţi pe drumul lepădării de mizeria sufletească, frumoşi „pe dinăuntru” şi cu suflet senin. Aici, la Satu Mare, au trecut cele zece zile ale lui „Partium”, un titlu ce nu a fost explicat ce înseamnă în limba română! A trecut şi ziua, sărbătoarea limbii române. Ce minunat! Aici, la Satu Mare, nu se vorbeşte despre această sărbătoare! De ce? Păi, cine să vorbească? Poate instituţiile ce au în „fişa postului” obligaţia s-o facă, doar simţământ legat de limba română n-au! Cine-s aceştia? Nişte oameni care au vânat posturi bune şi nu-s pătrunşi de nimic, legat de tot ce înseamnă limba română! Ei nu ştiu că limba română înseamnă dăinuirea noastră ca naţiune, existenţa noastră, traiul nostru de zi cu zi! Nichita Stănescu spunea: „Când vorbim despre limba română, este o duminică!”

Comunicarea între oameni se face prin limbă, în primul rând, şi trebuie să fie corectă, chiar cu mândrie, fără ruşine, că doar limba română face parte dintr-o familie de limbi romanice, puternică pe glob (franceza, spaniola, italiana, provensala, polaba, soraba). E bine ca omul să cunoască 2-3 limbi, dar în primul rând limba poporului în sânul căruia trăieşti! Trebuie să recunosc că am fost norocos când am avut şansa de a cunoaşte oameni conştienţi de importanţa limbii române, şefi mari, doctori, profesori, ingineri, elevi deosebiţi – oameni providenţiali care apar în existenţa ta în momente importante. Ei găsesc cuvintele cele mai potrivite care să-ţi dea putere, încredere şi speranţă, care te fac să te întorci la propria ta fiinţă, să-ţi descoperi resursele interioare şi să le valorifici pentru a-ţi împlini destinul. Am întâlnit unguri, care vorbesc şi scriu româneşte impecabil! Laudă lor! Dar nu pot concepe ca oameni ce ne conduc să se facă de râs în plen, să pocească cuvintele, să uite de acordul dintre părţile de vorbire, de sintaxa propoziţiei, de accentul în propoziţie sau în frază! Aceştia s-au născut aici, trăiesc aici, au căpătat încrederea oamenilor! Atunci? Mă mândresc cu vorbirea lui Ilyes Iuliu sau Altfatter Tamas şi chiar le mulţumesc! Nu doresc să le pricinuiesc nici o supărare celorlalţi, dar îi invit la un autocontrol şi la un mai mult exerciţiu al limbii statului.

Bilingvismul nu scuteşte pe nimeni de a vorbi corect limba oficială din stat! Poate învăţământul, această instituţie importantă, nu-şi face datoria. Şi asta este sigur! Indolenţa, toleranţa dascălilor, „bunătatea” de a-i trece în fiecare an „de milă” duce la aspecte relatate mai sus. Mulţi tineri care au ocolit şcoala, prin diverse împrejurări urcă treptele ierarhiei în societate şi ajung chiar… sus! Se vede de la o poştă că au multe lipsuri, chiar din micile „discursuri” cu care se fac de râs! Se dau diplome de învăţământ superior şi doctorate la kilogram! Ţara nu câştigă, ci pierde enorm! Poate-i cea mai mare pierdere, depăşind-o pe cea economică! Sărbătoarea limbii române nu este un popas ce se întâmplă în fiecare zi şi mi-am luat îndrăzneala să scriu aceste rânduri. La instituţiile de profil cultural să fie oameni de specialitate. L-am auzit pe ataşatul cultural al României în China vorbind de Eminescu. Aş fi spart aparatul de radio, dar mi-a fost milă. Limba română este o sărbătoare continuă şi trebuie s-o respectăm permanent, să se reverse ca o rouă binefăcătoare în fiecare zi. Altfel, rămânem nerecunoscători şi greşim înaintea lui Dumnezeu, care ne îndeamnă la iubire între noi. E bine să poţi spune că ţi-ai cheltuit viaţa cu folos, dând-o în schimbul frumosului, culturii! Hai, să încercăm să nu ştirbim limba română, acest organism viu, care se dezvoltă mereu!

Teodor Curpaş





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts