Poeziile şi poemele care îi înalţă sufletul lui Dumitru Ţimerman



Momente fericite, beatitudine celestă, jocul iubirii sfioase, întâlnirea cu iubirea pură, leagăn de gânduri simţite în mijlocul naturii, iată ce ţâşneşte din inima unui poet cu suflet pur ce poartă amprenta poeziei cu o dragoste eternă. Poetul Dumitru Ţimerman aduce în cărţile d-sale o întreagă atmosferă a liricii pentru că aceasta coboară dintr-o lume liniştită, ceea ce face ca poeziile sale să transforme stări sufleteşti deosebite, văpăi de lumină, jocul şi înţelepciunea iubirii: „Mai ţii minte / ne-am îmbrăţişat preţ de câţiva ani lumină / pe covorul de aur al galaxiei / tinereţii fără de moarte / stelele au devenit heruvimi / seara s-a preschimbat într-o uriaşă grădină” („Seara” din cartea „Scânteile trăirii”). Iată că poetul ne dă tonul nostalgic, melancolia vârstei şi trecerea anilor. Aceste poeme sunt ca nişte cântece prin muzicalitatea lor, prin simbolurile furnizate de viaţa naturii şi mai ales printr-un nu ştiu ce, care vine din adâncul sufletului. Aproape toate poeziile autorului exprimă subtilitatea şi originalitatea, concepţii limpezi şi iubiri ale pământului natal, o evidentă originalitate a expresiei, un sentiment puternic faţă de locurile natale, copilăria, adolescenţa, ceea ce denotă că poezia, d-lui Dumitru Ţimerman, este semnul unui proces general de receptivitate la frumuseţile naturii şi ale omului. Fiinţa care-i inspiră sentimente tandre, admiraţie, este mereu în vizorul poetului: „Trup idealizat / iubit/ tupilat / În buzunarul inimii curat / Feritu-l-am de valuri supărate / Plaje-nsorite / Teama unei întâlniri / Braţe excesiv de pofticioase / Scrisori albastre / Abstinenţe / Libertate caniculară / vapoare titanice / meduze naufragiate-n deşert / pradă vulnerabilă / apetisantă / goliciunea verii / pudoare / Scena unui teatru estival / Nehărţuit de jale / Îmbrăţişări străine nestăvilite”. („Scrisoare albastră” – din cartea „Praful drumului meu”).

Cuvintele sub pana poetului capătă şi culoare prin mijlocirea simţurilor. Poezia e luminoasă, e un cântec de veselie pură a tinereţii, care ne frapează prin prospeţime, cu un sunet clar. Marea poezie şi poemele s-au născut dintr-o mare dragoste. Universul poeziei dumnealui şi-a căpătat o adevărată valoare tocmai prin faptul că nu a aruncat o mantie peste adevărata dragoste. Varietatea universului ei are o viziune largă, un câmp poetic ce permite afirmarea celor mai variate tipuri de sensibilitate. Se fixează în imagini solare, expresii, cele mai multe ale unei stări euforice. Celebrează cu mult talent poezia de dragoste şi uite aşa s-a născut marea poezie a poetului.

Universul poeziei îşi capătă adevăratele dimensiuni. Metoda poetică e cea a romanticului. Are vocaţia funciară pentru fericire şi armonie. Surâsul nu-i poate fi biruit, pentru că poezia îi înalţă sufletul. Adam şi Eva au creat prin acţiunea lor primul eden terestru. Aceasta este sugestia nobilă, dar şi subtilă a poetului, a poeziei care capătă dreptul la existenţă. Vocaţia pentru fericire poate învinge toate inerţiile sociale pentru că totul este fixat pe un fond sănătos de o mare vitalitate. Din acest aluat nepământean s-au născut poemele poetului Dumitru Ţimerman.

Lirica poeziilor poetului Dumitru Ţimerman este sinceră, directă şi pasională. Polen de stele căzătoare s-a scuturat peste sufletul autorului troienind duioase amintiri. Totul e o mângâiere în poemele şi poeziile lui, un vis călător, un drum spre zări şi apus de soare, tărâm şi cer, din toate aceste minuni ale poeziei simţim, citindu-le, o adiere suavă. Transformă inimile în clopote de argint, uneşte visurile tuturor şi în mod deosebit ale tinerilor îndrăgostiţi. Coarda poetică e senină, plină de frăgezime, cu accente de euforie. Poemele de dragoste sunt surprinzătoare prin sinceritatea confesiunii. Poetul te introduce într-un univers de viaţă surprinzător de inedit şi dă valorii o mare măsură artistică. Valoarea ei rămâne indiscutabilă, cu o individualizare lirică aparte. Poezia s-a născut din cunoaşterea practică a realităţii, a surprins simbolurile mari ale destinului uman, pentru a purta un dialog cu realitatea. Poetul are optică estetică şi este un fin evocator, ceea ce face ca creaţiile sale să dezgheţe inimi – iată alte trăsături ce îi caracterizează talentul şi nu sunt singulare.

Domnul Dumitru Ţimerman va rămâne o figură emblematică în tot ceea ce face, poet, redactor TV, un adevărat om de cultură.
Prof. Ana Vacarciuc





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts