Simion Bărnuțiu şi-a făcut studiile la Carei



simion-barnutiu4

Simion Bărnuţiu a marcat istoria politică a românilor într-un mod profund şi ireversibil. Autor al celor mai importante documente programatice ale Revoluţiei românilor ardeleni de la 1848 – 1849, după încheierea Revoluţiei, el a devenit profesor la Academia Mihăileană din Iaşi, apoi, după înfiinţarea Universităţii din Iaşi, ca urmare a iniţiativei principelui domnitor Alexandru Ioan Cuza, Simion Bărnuţiu a devenit profesor la această instituţie de învăţământ superior. În această calitate, el a format generaţia oamenilor politici care au obţinut recunoaşterea independenţei de stat a României şi a transformării sale în Regat. Cea mai importantă legătură cu Sătmarul însă este reprezentată de cei peste 5 ani pe care i-a petrecut la Carei.

La 21 iulie 1808 în familia cantorului Ioan Bărnuţiu din Bocşa Română (Sălaj) şi a soţiei sale Ana, născută Oros, vedea lumina zilei Simion Bărnuţiu. Era o familie numeroasă, de toţi fiind născuţi doi băieţi şi şase fete. Sora lui Simion, Ileana Bărnuţiu, s-a căsătorit cu Teodor Maniu, nobil român de Bădăcini, bunicul fruntaşului naţional-ţărănist Iuliu  Maniu. Locul naşterii marelui patriot este situat foarte aproape de limita sudică de astăzi a judeţului nostru.

A studiat la şcoala piariştilor
Preţioase informaţii despre anii petrecuţi de Bărnuţiu la Carei am găsit în lucrarea lui Ioan Chindriş, “Simion Bărnuţiu. Suveranitate naţională şi integrare europeană”, apărută la Cluj – Napoca în 1998.

simion-barnutiu1

Înainte de a afla amănunte despre elevul Simion Bărnuţiu, ar fi utile câteva cuvinte despre şcoala piariştilor (ajunsă apoi gimnaziu şi liceu) din Carei. Ordinul piarist îşi datorează apariţia lui Iosif de Calasanz.

Contele Károlyi Sándor a adresat superiorului ordinului piariştilor invitaţia de a deschide o reşedinţă la Carei. Şcoala şi-a deschis porţile în 1727, funcţionând pentru început cu două clase, din 1729 cu trei clase, pentru ca din anul şcolar 1766/1767 să debuteze şi clasele superioare, de poetică şi de retorică, deci 5 clase. De-a lungul anilor au ajuns să predea la Carei profesori vestiţi. Procesul didactic s-a perfecţionat permanent, de asemenea şi dotările materiale s-au înmulţit.După elaborarea programului Ratio Educationis, clasele primare ataşate gimnaziului se transformaseră în şcoală capitală regească. În Carei a funcţionat începând cu 1791 o şcoală normală preparandială româno-ruteană.

Cert este că la şcoala piariştilor din Carei s-a format o bună parte a elitei româneşti transilvane din secolul XIX. Este suficient dacă amintim acum numele lui Simion Bărnuţiu şi al martirului paşoptist Ioan Buteanu.

simion-barnutiu3

Elev eminent
În cartea “Oameni şi locuri” a istoricului Viorel Câmpean aflăm că Simion Bărnuţiu vine la Carei în octombrie 1820 când se înscrie la Gimnaziul Romano-Catolic. Şcoala primară o urmase, după unele informaţii, la Şimleu Silvaniei. Nu a beneficiat de stipendiu şcolar la Carei. În primul an şcolar, 1820/1821, a fost elev al clasei mici de gramatică. Profesor îi era Totonyi Alajos, iar director al gimnaziului a fost Barkovics István. Anul următor este elev la clasa mijlocie de gramatică a gimnaziului, profesor fiindu-i Pintér Hieronimus. În clasa superioară de gramatică a gimnaziului din Carei, lui Bărnuţiu i-a fost profesor Alajos László. Apoi, în prima clasă de umanioare (prima humanitatis) a gimnaziului din Carei, l-a avut profesor pe Cservényi Alajos. În anul şcolar 1824-1825 – ultimul la Carei, este elev în clasa a doua de umanioare, iar profesor i-a fost Belik Zsigmond. Precizăm faptul că, în toţi aceşti 5 ani, Simion Bărnuţiu a avut numai calificativul eminent!

Nicolae Ghişan





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts