More


    Astăzi se încheie ciclul sărbătorilor de iarnă

    =

    boboteaza

    Boboteaza încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului, fiind sărbătorită pe 6 ianuarie, atât de către Biserica ortodoxă, cât și de cea catolică. Aceasta este ziua în care Isus Cristos a fost botezat de către Ioan Botezătorul. Totodată, cu acest prilej, Isus s-a făcut cunoscut oamenilor, la vârsta de 30 de ani, vârsta maturitîții în percepția evreilor.

    În ziua de Bobotează are loc sfinţirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Pregătirea acestui moment se face, şi astăzi, cu multă atenţie, în fiecare comunitate. Pentru acest moment se aduce apă, care se punea în vase mari, urmând ca aceasta să fie sfințită. După momentul de sfinţire a apei fiecare creștin îşi poate procura apă sfinţită, pe care mai apoi o duce acasă.

    La sate, pe drumul de întoarcere creștinii strigă „Chiraleisa”, pentru belşugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului şi pentru creşterea cât mai mare a cânepii, şi toarnă câte puţină agheasmă în toate fântânile întâlnite în cale. Odată ajunşi acasă, oamenii sfinţesc cu agheasmă șură, grajdul, animalele din grajd, pomii din livada, casă şi interiorul casei. Bisericile sătmărene, catolice și ortodoxe, își deschid astăzi porțile pentru creștini, pentru a celebra împreună sărbătoarea Bobotezei. Anul acesta, Arhiepiscopia Tomisului a anunțat că va sfinți 130.000 de sticle de apă de Bobotează.

    Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Bobotează
    Pe 6 ianuarie, ca-n fiecare an, Biserica creştin-ortodoxă şi cea catolică prăznuieşte botezul Domnului sau Boboteaza, adică momentul naşterii spirituale a Mântuitorului prin botezul în apa Iordanului de către Ioan Botezătorul. Pe lângă înţelesurile sale creştine însă, Boboteaza are şi o serie de tradiţii şi obiceiuri specifice poporului nostru.

    Astfel, sărbătoarea este pregatită şi anunţată încă din ajun, când preoţii merg cu Iordanul din casă în casă şi, în timp ce stropesc casele şi pe locuitorii lor cu apă sfinţită, ei cântă: “În Iordan, botezându-Te Tu, Doamne, inchinarea Treimii S-a arătat; ca glasul Părintelui a mărturisit Ţie, Fiu iubit pe Tine numindu-Te; şi Duhul în chip de porumb a adeverit întărirea cuvântului. Cel ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule, şi lumea ai luminat, mărire Ţie”.

    La sfârşitul acestor spuse, membrii casei sunt invitaţi să sărute icoana care înfăţişează botezul lui Iisus Christos. Stropirea de către preot a credincioşilor cu apă sfinţită este o tradiţie. În acest scop preotul foloseşte un mănunchi de busuioc.

    Tinerele care vor să se căsătorească cer de la preot sau fură un fir din mănunchiul de busuioc pe care şi-l pun sub perna, în noaptea de 5 spre 6 ianuarie, ca să-şi viseze ursitul, viitorul soţ.

    O altă superstiţie spune că fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în anul în curs.

    În ziua de Bobotează creştinii merg la biserică, la slujba de sfinţire a apei. La sfârşitul slujbei, fiecare se întoarce acasă cu un vas în care aduce apă sfinţită sau agheazmă, cum se numeşte prin unele părţi ale ţării.

    Despre agheasma adusă de la biserică, oamenii cred că este bună de orice. Bătrânii spun că sunt suficiente câteva picături din apa aceasta pentru a vindeca deochiul la copii, crizele de nervi, patima alcoolului sau chiar sterilitatea. Agheasma nu se alterează în timp, chiar dacă vasul nu este acoperit.

    Tot de Bobotează sunt interzise certurile în casă, între membrii familiei, şi nu se dă nimic din casă, nici măcar cu împrumut. În plus, tradiţia spune că de Bobotează nu se spală rufe.Vremea din ziua de Bobotează o prevesteşte pe cea de peste an. Dacă plouă, urmează o iarna lungă, iar timpul frumos prezice o vară frumoasă. Dacă bate crivăţul, este semn că vor fi roade bogate, iar dacă va curge apă din streaşină, se va face vin bun. Dacă pomii sunt îmbrăcaţi în promoroacă, va fi belşug şi sănătate şi rodul copacilor bogat.

    De asemenea, se spune că înspre dimineaţa zilei de Bobotează, animalele din grajd vorbesc despre locurile unde ar putea fi ascunse comorile.

    Ioana Simion



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img