More


    Prima adunare generală a Societăţii pentru fond de teatru român din Transilvania a avut loc la Satu Mare

    =

    Teatru-1

    Unul dintre exponenţii acestei mişcări a fost şi omul de cultură sătmărean Alexandru Ferenţiu, în casa căruia are loc prima adunare generală a societăţii. Cu acest prilej s-a organizat şi un program artistic în sala vechii Primării (a cărei sediu era pe locul unde în prezent se află Hotelul „Dacia”).

    Din teza de doctorat a Doinei Maria Mogoşanu intitulată “Teatru şi Societate în judeţul Satu Mare” aflăm că, la 30 mai 1872, are loc la Satu Mare prima adunare generală a Societăţii pentru fond de teatru român din Ardeal. Au avut loc discuţii care au finalizat statutele de funcţionare ale acestei societăţi. Alexandru Roman şi Iosif Vulcan, reprezentanţi ai vieţii culturale şi naţionale transilvănene, au participat la această adunare.

    “Tot mai mult populaţia rurală a constituit obiect de instrucţie şi educaţie, pregătindu-se astfel conştiinţele pentru marile confruntări politice şi mai ales pentru momentul realizării aspiraţiilor de unitate naţională.” Viorel Faur, Cultura românilor din Bihor 1849-1918.

    Istoricul mişcării teatrale pe meleagurile sătmărene
    Sfârşitul secolului al XVIII-lea marchează începuturile mişcării teatrale pe meleagurile sătmărene. Trupa lui Moricz Gyorgy, compusă din trei persoane, a prezentat spectacole în zilele de 8, 10 şi 15 iunie. Urmând trupa lui Moricz Gyorgy, numeroase alte trupe ambulante vizitează oraşul Satu Mare.

    Începutul secolului al XIX-lea n-a trecut fără să fi lăsat urme în viaţa teatrală. Trupele din Cluj, Debreţin, Oradea vizitează oraşul, unde găsesc totdeauna un public inimos şi o primire cordială din partea populaţiei. Faptul acesta a fost demonstrat şi de desprinderea lui Balog Istvan, din trupa Debreţin-Oradea. El fondează o trupă de teatru la Satu Mare, sub numele de „Republica”. În 1817, trupa lui Pergo Celesztin susţine reprezentaţii într-un spaţiu amenajat în şura proprietatea primarului Jeney Gyorgy, în lipsa unei alte săli de spectacole, iar în 1918 Satu Mare este vizitat de trupe ale lui Bernat Filep. Începând cu deceniul al treilea al secolului al XIX-lea apare nevoia de a se realiza o scenă permanentă de spectacole. Manifestări de artă au fost susţinute şi în cadrul Societăţii de lectură a elevilor sătmăreni. Ridicarea unei clădiri de teatru, din piatră, rămâne şi pe mai departe, o dorinţă de realizat. Aceasta se va împlini după anul 1845, când autorităţile austriece au aprobat planul şi construcţia teatrului din piatră. Clădirea Teatrului de Nord din Satu Mare, construită în 1889, adăposteşte şi astăzi templul teatrului în limba română şi limba maghiară.

    Alexandru Ferenţiu, unul din promotorii teatrului românesc, a salutat înfiinţarea Societăţii pentru fond de teatru român. Odată cu înfiinţarea ei, s-a produs o grupare a forţelor culturale româneşti, într-un front programatic şi s-a asigurat un cadru oficial pentru întemeierea unei instituţii teatrale româneşti. În acest context, la sfârşitul primului război mondial, după un secol de la primele reprezentaţii în limba naţională, teatrul românesc depăşise faza lui clasică. Marile sinteze ale acestei perioade – opera complexă a lui Caragiale şi Davila, creaţiile de înalt nivel ale actorilor Grigore Manolescu, Aristizza Romanescu, C.I. Nottara şi Aglae Pruteanu – se împliniseră şi a început integrarea teatrului românesc în circuitul valorilor europene.

    Teatru-2
    După 1 decembrie 1918, se accentuează afirmarea artei teatrale româneşti ai cărei animatori au fost Dariu Pop şi memorandistul Vasile Lucaciu, care au reuşit să introducă ideea necesităţii teatrului la Satu Mare. În 1922, s-au prezentat în Satu Mare, spectacole şi turnee de către artiştii aflaţi în oraş. Turneul artiştilor Berki Lili şi Iuliu Gozon de la teatrul din Budapesta a susţinut spectacole timp de o lună în Transilvania şi Banat şi tot în acest an a sosit la Satu Mare G.M. Zamfirescu. A fost un moment important pentru poporul român şi pentru cultura lui în această zonă. A fost angajat la Casa Cercuală, apoi a colaborat la ziarul Satu Mare. Articolele semnate de G. M. Zamfirescu, în Satu Mare, au avut diferite teme: ridicarea satelor, material şi spiritual, sprijinirea şcolilor, înfiinţarea de biblioteci săteşti, şezătorile literare, articole de orientare politică. În Satu Mare, la acea vreme, Cercul cultural al tinerilor români din Satu Mare a fost infiinţat de către G.M. Zamfirescu şi a existat datorită unor tineri intelectuali români din Satu Mare. Dar publicul din Satu Mare avea o frumoasă sală de teatru, însă nu avea o trupă locală de teatru.

    După anii de activitate teatrală ai secţiei maghiare (începând cu 1956) şi spectacolele prezentate de artiştii amatori cu un nucleu pe lângă Şcoala Populară de Artă, îndrumaţi de regizorul şi directorul şcolii George Matache, în 1968, septembrie, ia fiinţă Secţia Română de teatru la Satu Mare, care va forma, împreună cu secţia maghiară noua instituţie de cultură – Teatrul de Nord. Proaspăt înfiinţata secţie română a teatrului sătmărean îşi deschide prima stagiune la 24 ianuarie 1969, cu spectacolul cu piesa “Haiducii” de Victor Eftimiu, în regia lui Mihai Raicu şi în prezenţa autorului.

    Nicolae Ghişan



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img