Radiografii şocante (II)



Unii se pretind ceea ce nu sunt, dar ar vrea să fie ceea ce sunt alţii. Neputinţa lor îi transformă în monştri. Se spune că Invidia este un păcat, iar orgoliul un monstru cu şapte capete…şi, nu înţeleg, de ce este vinovat omul care-şi vede de munca lui pentru a-şi câştiga existenţa ? Când ajungi în centrul atenţiei eşti; judecat, disecat, torturat psihic, lăudat, subestimat, preamărit ş.a.m.d. Dincolo de creaţie există şi cei care înţeleg, restul sunt sclavii aservirii în faţa neadevărurilor. Câinele sătul, care are un stăpân bun, latră la câinii înfometaţi ai Democraţiei. Unii se aseamănă foarte bine cu Caligula sau cu Nero, chiar şi în zilele noastre democratice. “Dă-i omului putere şi-atunci ai să-l cunoşti cel mai bine !” Numai că…Puterea e ca o sabie cu două tăişuri. Dacă NU cunoşti arta mânuirii ei s-ar putea să-ţi vie ţie de hac!

Sistemul nu are nevoie de oameni inteligenţi. Sistemul are nevoie de “bisericuţe politice” formate din “lingăi” devotaţi unei gândiri paranoice. De teamă, conştiinţele luminate adorm în casetuţa lor zilnică. Când se mai trezesc din “hipnoză”, merg în pasul racului: “un pas înainte, doi paşi înapoi! C-aşa-i viaţa pe la NOI!” Uneori, cei Puternici dau foc Armoniei! Paranoia politică distruge personalitatea Democraţiei. Unii aşteaptă să mai vadă ce gândeşti, ce idei noi mai vehiculezi, ca să-şi poată construi noile “opere” cu ideile tale, iar pe tine, autorul adevărat, te subestimează în spaţiul public. “ Ceapa voastră de tâlhari” de idei şi funcţii! Eu sunt un geniu, dar încă nu s-a născut geniul, care să mă recunoască! deh, doar îţi trebuie minte să apreciezi un om de valoare. Nu-i aşa, cârcotaşilor invidioşi ?! Măi, voi sunteţi ca personajele alea, cu funcţii și bani, din povestea aia cu “oul lui Columb”.

Din cântecele lui Cătălin Crișan, care împlineşte zilele acestea “30 de ani de activitate artistică”, rezidă frumuseţea sufletului său nobil. Un suflet sensibil, marcat de o inteligenţă aparte, care nu poate fi înţeleasă de orice pământean de rând al Ţării Româneşti. Lumea lui interioară este un paradis, în care n-au ce căuta cei care nu fac deosebirea dintre iubirea sinceră necondiţionată şi orgoliul lipsit de consistenţa consecvenţei adevăratei iubiri. Mă tot întreb: cum a fost posibil ca acest talent de excepţie să fie terfelit de cuvintele dure venite din partea unor suflete insensibile, cu un grad de inteligenţă şi simţire îndoielnice?

Oricum, eu sunt pentru complementaritate într-o căsnicie…dar, ce te faci când paranoia s-ar abate ca o molimă asupra fiinţei pe care o iubeşti din toată inima? Nu vreau să cred că “excepţia întăreşte regula!”. Rezişti cât rezişti subestimărilor de tot felul, dar până la urmă îţi dai seama că sufletul şi iubirea ta sunt încarcerate. Muzica lui Cătălin Crişan, pe care o apreciez de când eram adolescent, ar trebui difuzată în cât mai multe emisiuni şi în videoclipuri. El este regele românesc al iubirii adevărate dăruită nouă prin intermediul vocii sale de aur şi implicit a compoziţiilor muzicale originale. În ele se regăsesc profunzimile trăirilor umane necondiţionate din punct de vedere material.

Mult succes, Cătălin Crişan, şi nu te lăsa niciodată cuprins de răutăţile lumii. Misiunea ta este să dăruieşti prin cântecele tale acel Ceva, care vine din dimensiunea divină căruia noi îi spune Paradis sau Rai. Mult succes şi La mulţi ani pe tărâmul nemuritor al muzicii autentice româneşti !

Dumitru Țimerman





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts