Istoria glorioasă a hotelui Dacia – Pannonia şi cum arăta un meniu à la carte al prestigiosului edificiu



Ideea ridicării hotelului apare pentru prima dată în 1897 în rândurile conducerii oraşului. Cel mai important şi constant susţinător al proiectului a fost primarul oraşului, Hermán Mihály (1895-1902). El susţinea fervent acest proiect pentru că, după părerea lui, edificiile unui oraş oglindesc şi statutul acestuia, ele constituind şi un punct primordial al dezvoltării urbane. Însă nu era toată lumea de acord cu viziunea lui, şi s-au iscat mai multe discuţii legate de aces proiect, care au dus la întârzierea începerii lucrărilor. Deşi ideea înlocuirii vechii clădiri apăruse deja în 1897, demolarea acesteia a fost aprobată şi finalizată doar în 1900.

În 1897 s-a organizat deja concursul pentru elaborarea proiectelor, cea mai importantă condiţie a acesteia fiind ca noua clădire să reflecte apartenenţa culturală a oraşului. În urma acestui concurs au fost concepute 11 proiecte. În ianuarie 1898 decide consiliul orăşenesc acceptarea propunerii Comisiei de Arhitectură şi acordă premiul întâi arhitecţilor budapestani Zoltán Bálint şi Lajos Jámbor (Frommer). În perioada aceasta a carierei lor ei se aflau sub influenţa lui Ödön Lechner, modelând clădirile lor după stilul seccesion, care folosea multe elemente decorative florale inspirate din arta populară maghiară. Cei doi arhitecţi au elaborat proiectele a mai multor clădiri create in stil secession, printre acestea putând fi menţionate hotelul Regele Ştefan (sau „Minerul” după ultimul lui nume) din Baia Mare şi Palatul Comitatului din Debreţin.

Comisia Naţională a Monumentelor Istorice decide în anul 1900 demolarea clădirii vechi, astfel putând începe lucrările la hotelul Pannonia. În 1901 au fost săpate fundaţiile construcţiei, şi în luna mai a aceluiaşi an, s-a aşezat piatra de temelie. În luna mai a următorului an a fost predată clădirea chiriaşului hotelului, căruia îi rămân în sarcină doar finisările interioare.
În perioada austro-ungară, hotelul a purtat numele de Pannonia, iar după 1918 a primit denumirea de Hotel Dacia. Odată cu ocupaţia horthystă din 1940, s-a revenit la vechea denumire, iar piaţa din faţa sa a primit numele „Horthy Miklos”. După cel de-al doilea război mondial, s-a redenumit „Dacia”, iar pieţei i s-a conferit numele de Piaţa Libertăţii. Camerele hotelului Dacia au găzduit de-a lungul timpului numeroase personalităţi printre care istoricul Nicolae Iorga sau scriitori precum Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu şi Octavian Goga. În 1938, pictorul Ion Ţânţaş a expus aici lucrările „Nunta Dacilor”, „Bătrânii” şi „Ţărăncuţa”.

Sătmărenii acelor vremuri aveau ocazia să se delecteze cu tot felul de meniuri, care de care mai sofisticate, la restaurantul acestui prestigios edificiu. Ştim lucrul acesta din lista de meniuri care este expusă la Muzeul Judeţean şi care datează din 1917. Într-o zi de octombrie, meniul a fost: şalău cu sos tartar, vrăbioare de mânzat cu garnitură, desert a fost gogoaşă cu gem de piersici şi fructe. Şi cu toate că războiul era în toi, dar totuşi în Pannonia puteai să serveşti un meniu îmbelşugat.

Nicolae Ghişan





ULTIMELE ȘTIRI

Latest Posts