Tradiţii şi superstiţii de Bobotează. De ce se pune busuioc sub pernă

Botezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianuarie, alături de ziua Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă şi, totodată, al celor dedicate naşterii lui Iisus Hristos.

De Bobotează există obiceiul când preotul vine cu Iordanul sau Chiraleisa. Până în momentul când ajunge preotul şi sfinţeşte masa, nimeni nu are voie să se atingă de mâncare, iar unele bucate sunt adăugate la hrana animalelor. Acest obicei se practică pentru protejarea animalelor de boli şi pentru a fi bune de prăsilă.

Mai demult, de îndată ce preotul termina de rostit Troparul Botezului şi stropirea cu agheasmă în casă şi pe gospodari, acesta era invitat să se aşeze la masă.

Conform datinilor strămoşeşti, de Bobotează credincioşii nu trebuie să spele haine. Mai mult, apa sfintiţă luată are în această zi puteri miraculoase. Aceasta nu se strică niciodată.
Cu prilejul Bobotezei se obişnuieşte ca toate apele să se sfinţească, in timp ce preotul se duce la un râu sau o apă unde va arunca crucea. Conform tradiţiei, mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să scoată crucea din apă se spune că va avea noroc tot anul.

În nordul ţării, la sat, femeile obişnuiau să se adune în grupuri mari acasă la cineva unde aduceau alimente şi băutură. Acest obicei este cunoscut şi sub numele de Iordanul femeilor. După ce femeile serveau masa, acestea cântau şi jucau întreaga noapte. Dis-de-dimineaţă femeile ieşeau în stradă şi luau pe sus bărbaţii care din întâmplare le apăreau în drum, chiar şi cu forţa, ameninţându-i cu aruncatul în apă.

Sărbătoarea abundă în superstiţii, iar oamenii de la sate ţin cont şi acum de ele pentru a le merge bine tot anul. În această noapte, fetele de măritat îşi pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa viitorul soţ. Există credinţa potrivit căreia dacă în dimineaţa de Ajunul Bobotezei pomii sunt încărcaţi cu promoroacă vor avea rod bogat. De Ajun nu sunt admise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut, nici măcar jăratic. În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, de Sfântul Ioan Botezătorul şi opt zile după aceea, nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfinţite. Superstiţia cel mai des întâlnită este cea care spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inel un fir roşu de mătase şi un fir de busuioc, pe care le pun sub pernă. Băiatul pe care-l vor visa va fi cel cu care se vor căsători. Fetele care cad pe gheaţă de Bobotează se crede că sigur se vor mărita în acel an. Tradiţia populară mai spune că Ajunul Bobotezei este cea mai geroasă zi a anului şi că în această noapte viitorul poate fi citit în oglindă.

De asemenea, potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de “burechiuşe” sau “urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

Nicolae Ghişan

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Citește și...

Maraton teatral al Trupei Mihai Raicu în luna ianuarie

Trupa „Mihai Raicu” va juca în partea a doua a lunii ianuarie 9 spectacole în 8 zile, producții recente și reluări, în Sala Mare...

Alți trei cetățeni algerieni, prinși la graniță

Polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației au depistat trei cetățeni din Algeria care intenționau să treacă ilegal...

Țigări în valoare de 5.850 lei, confiscate dintr-o autoutilitară oprită în trafic

Poliţiştii de frontieră din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Satu Mare au oprit în trafic o autoutilitară, în care au fost descoperite,...

Peste 190 misiuni şi situații de urgență gestionate într-o săptămână

În perioada 13 – 19 ianuarie, pompierii sătmăreni au executat 128 intervenţii SMURD, au intervenit pentru stingerea a nouă incendii, au fost solicitaţi în...

Mituri, legende şi poveşti din Maramureş şi Crişana

Istoria evoluţiei culturii populare din Crişana şi Maramureş sub aspectul fundamentelor etnologice se articulează pe o solidă zestre folclorică, bogată în mituri, legende şi...