80 de ani de la Dictatul de la Viena – Expulzarea locuitorilor români strămutaţi în judeţul Satu Mare în urma odiosului act (30 august 1940)



Înainte de anul 1918, comitatul Satu Mare era din punct de vedere economic preponderent agrar. Majoritatea populaţiei trăia la sate, doar 18,86% constituia populaţia urbană, respectiv 68.179 locuitori din totalul de 361.324 trăiau în cele patru oraşe ale comitatului: Satu Mare – 34.802 locuitori, Carei – 16.078 locuitori, Baia Mare – 12.877 locuitori şi Baia Sprie 4.422. Trecerea sub administraţie românească nu schimbă în mod automat raporturile între mediile de locuire rural şi urban existente înainte de primul război mondial şi nici în ceea ce priveşte structura proprietăţii în agricultură.

După anul 1918, conform noii configuraţii teritoriale a judeţului Satu Mare, terenurile agricole constituiau, în proporţie de 52,82%, marea proprietate laică şi bisericească, de peste 100 de iugăre. 85 de gospodării cu peste 100 de iugăre fiecare deţineau 268.555 iugăre de teren, adică 31,27% din întreg fondul funciar, dar mai existau câţiva magnaţi care deţineau proprietăţi de zeci de mii de iugăre, contele Károlyi Lajos care stăpânea 59.000 de iugăre în Ardud şi împrejurimi, Gyula Károlyi – 25.773 de iugăre în Carei şi împrejurimi şi Károlyi József – 10.000 de iugăre în jurul Sanislăului.

La polul opus se aflau micile gospodării ţărăneşti care deţineau pământ foarte puţin sau deloc. Procentele care ilustrează repartiţia pământului sunt exemple grăitoare ale discrepanţelor între marii proprietari, nobili maghiari şi săteni: în satul Blaja doar 9,82% – 160 de iugăre se aflau în proprietatea sătenilor, iar în Corund doar 10% – 400 de iugăre. La Supuru de Sus însă situaţia era mai favorabilă locuitorilor: din cele 3.973 de iugăre ale hotarului, 2.903 de iugăre aparţineau românilor şi 1.070 erau deţinute de către marii proprietari. O problemă socială o constituiau locuitorii fără pământ sau cei care aveau pământ foarte puţin – zilierii, în comitatul Satu Mare în număr de 86.740 de ţărani.

Iată că şi în judeţul Satu Mare împroprietărirea populaţiei rurale devenise o cerinţă primordială în perioada imediat următoare Primului Război Mondial. Dorită şi susţinută de fruntaşii politici sătmăreni ai vremii, printre care dr. Vasile Lucaciu, deputat în secţia a VI-a a Camerei deputaţilor, reforma agrară urmărea pe de-o parte asanarea problemelor de ordin social-economic, în special a locuitorilor din zonele de deal şi munte şi pe de altă parte întărirea elementului etnic românesc, mai ales în zonele de câmpie, unde predomină elementul etnic maghiar, devenit compact şi în urma maghiarizării masive a populaţiei româneşti.

Astfel, în condiţiile votării Legii de reformă agrară pentru Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, în temeiul prevederilor Capitolului al XV-lea referitor la colonizare, se înfiinţează „Casa Centrală a Împroprietăririi” menită să stabilească localităţile şi să asigure condiţii minimale pentru întemeierea de localităţi şi construcţia de gospodării în noile aşezări. În aceste aşezări denumite impropriu colonii, urmau să fie împroprietăriţi în judeţul Satu Mare, în zona Careiului şi nu numai, locuitori din zona muntoasă a judeţului Satu Mare, din Maramureş, Munţii Apuseni, judeţele Cluj şi Sălaj. Noii locuitori urmau a fi împroprietăriţi din moşiile expropriate ale magnaţilor maghiari şi şvabi din zonă, care au ales să părăsească ţara în urma Unirii cu România, aşa numiţii „optanţi”. În zona Careiului ei au deţinut peste 45.800 de iugăre cadastrale, cei mai mari proprietari fiind contele Karolyi Ludovic, contele Siegfried, Pappenheim, baronul I. Degelfeld şi Jasztrabszki Kalman. S-au înfiinţat astfel aşezări de sine stătătoare ca: Ianculeşti, Horia, Gelu, Marna Nouă, Scărişoara Nouă, Lucăceni, Paulian, Traian, Dacia, Drăguşeni, Bercu Nou, Micula Nouă, Baba Novac, Dumbrava, Cerhat, Ciuperceni. O parte din populaţia strămutată fiind împroprietărită a fost aşezată în unele localităţi existente formând de regulă străzi noi, care poartă numele de „colonii”, ex. Ardud, Tiream, Satu Mare (Curtuiuş), Lazuri, Peleş, Livada (Livada Mică), Viile Satu Mare (Sărătura).

Aşadar, în judeţul Satu Mare au fost colonizaţi după anul 1921, moţi din Munţii Apuseni locuitori ai fostului judeţ Maramureş (Maramureşul Istoric) şi din judeţul Satu Mare, zona de deal, cei mai numeroşi în Plasa Carei. Aici, din totalul de 4137 îndreptăţiţi a primi pământ, fără oraşul Carei, au fost împroprietăriţi 1935 români, 1664 şvabi, 502 unguri, 36 alte etnii. Într-o statistică din perioada ocupaţiei hortiste ni se înfăţişează faptul că minoritarii nu au fost discriminaţi, cu toate că au fost împroprietăriţi un număr de 480 capi de familie „colonizaţi” în zonă. La Berveni au fost împroprietăriţi 208 români şi 324 maghiari, la Ciumeşti 123 români, 235 maghiari, la Cămin 120 şvabi, Căpleni 22 români, 309 maghiari, Foieni 82 maghiari şi 29 şvabi. Desigur, cu toate că reforma agrară din România a fost catalogată ca una din cele mai radicale din Europa, ea nu a fost lipsită de imperfecţiuni, de abuzuri ori vicii în aplicarea de către comisiile de împroprietărire. Efectele negative privesc unele nedreptăţi sau speculaţii ale foştilor proprietari care au determinat menţinerea unui număr de ţărani sau invalizi de război neîmproprietăriţi. Aşa este cazul a 315 ţărani din Berveni. Nu trebuie ascuns faptul că imperfecţiunile aplicării reformei au fost speculate în anumite cazuri în localităţile cu populaţie maghiară, pentru a expulza populaţiile româneşti strămutate în această zonă.

Aceste noi aşezări româneşti au fost, în principal, obiectul expulzărilor masive, a jafurilor, crimelor şi samavolniciilor generate de odiosul Dictat de la Viena din 30 august 1940, în judeţul Satu Mare.

Anul 1940 a fost unul fatidic pentru integritatea teritorială a României, ca urmare a celor trei lovituri primite din partea vecinilor săi, sprijiniţi de Puterile Axei, care au exercitat presiuni asupra României pentru cedările teritoriale pe care trebuia să le facă. Prima lovitură a fost ultimatumul dat de URSS la 27 iunie 1940, acceptat de către guvernanţii români în 28 iunie, prin care s-a pierdut Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa. Acest fapt a constituit un precedent care a stimulat acţiunile revizioniste ale Ungariei şi Bulgariei faţă de România. A doua lovitură a fost cedarea Cadrilaterului către Bulgaria, ca urmare a negocierilor româno-bulgare de la Craiova, începute la 19 august 1940. Şi cea de-a treia lovitură a constituit-o Dictatul de la Viena din 30 august 1940, prin care o parte a Transilvaniei a fost cedată Ungariei. Astfel că, în urma acestor cedări forţate, la începutul lunii septembrie 1940, România întregită nu mai exista.

Sursa: Prof. dr. Ioan VIMAN – Eroii Neamului

Nicolae Ghişan



POLITIC

VIDEO. LIDERUL PSD SATU MARE: „80.000 de pensionari sătmăreni primesc pensii tăiate cu 26%” de Guvernul Iohannis-Orban”

Președintele Executiv interimar al PSD SATU MARE a anunțat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, că este trist pentru cei 80.000 de pensionari...

DOREL COICA: ”Fiecare zonă este importantă pentru noi, și dialogul este esențial”

Candidatul PSD la Primăria municipiului Satu Mare, Dorel Coica, a declarat că pentru el și pentru echipa sa, fiecare zonă a orașului este importantă. ”Așa...

ADRIAN ȘTEF: ”Producătorii sătmăreni au nevoi de centre pentru predarea produselor”

Candidatul ALDE la președinția Consiliului Județean, Adrian Ștef, a declarat că una dintre prioritățile lui pentru viitorul mandat este înființarea de centre de preluare...

ADRIAN ALBU: ”Un primar bun trebuie să aibă în primul rând o viziune și în al doilea rând o echipă de profesioniști”

Candidatul PNL la Primăria municipiului Satu Mare, Adrian Albu, este de părere că Sătmarul trebuie să aibă un primar cu viziune și să aibă...

Latest Posts

Programul de dezvoltare a județului Satu Mare în viziunea candidatului ALDE pentru președinția Consiliului Județean, Adrian Ștef

Cel mai complet program cu care se prezintă un candidat în fața alegătorilor în această campanie electorală este, de departe, cel al candidatului ALDE...

Dorel Coica, prezent printre sătmăreni

Ieri, joi, 17.09.2020, echipa PSD a municipiului Satu Mare a fost la pas în cartierul Carpați II împreună cu candidatul la Primăria...

Un nou tur de forță al candidatului PSD la președinția Consiliului Județean

Radu Roca, candidatul PSD la președinția Consiliului Județean Satu Mare, împreună cu candidații PSD la Consiliul Județean Nicolae Avorniciți, Filip Cătălin, Mirela Suciu și...

Adrian Ștef, un codrean printre codreni

Candidatul ALDE la președinția Consiliului Județean Satu Mare, Adrian Ștef, s-a aflat ieri în mijlocul codrenilor din comuna Homoroade. Cu o zi înainte, Adrian Ștef...

ULTIMELE ȘTIRI

Programul de dezvoltare a județului Satu Mare în viziunea candidatului ALDE pentru președinția Consiliului Județean, Adrian Ștef

Cel mai complet program cu care se prezintă un candidat în fața alegătorilor în această campanie electorală este, de departe, cel al candidatului ALDE...

Un nou tur de forță al candidatului PSD la președinția Consiliului Județean

Radu Roca, candidatul PSD la președinția Consiliului Județean Satu Mare, împreună cu candidații PSD la Consiliul Județean Nicolae Avorniciți, Filip Cătălin, Mirela Suciu și...

Adrian Ștef, un codrean printre codreni

Candidatul ALDE la președinția Consiliului Județean Satu Mare, Adrian Ștef, s-a aflat ieri în mijlocul codrenilor din comuna Homoroade. Cu o zi înainte, Adrian Ștef...

Cosmin Rațiu vrea să le ofere tinerilor sătmăreni o șansă să se întoarcă acasă

Tinerii sătmăreni pleacă să studieze în marile centre universitare din țară, însă oricât ar fi ei de atașați de orașul lor natal, acesta nu...

Aurelia Fedorca se îndreaptă cu încredere spre un nou mandat

Echipa PSD Negrești-Oaș este primită cu deschidere, apreciere și bucurie de negreșteni. Aurelia Fedorca reușește să țină echipa unită pentru a...