More


    Năzuințele alegătorilor și „luptele” liderilor politici

    - Advertisement -

    CINEVA, un politician cârcotaș din zilele noastre, (…Har Domnului!, avem cârcotași cu nemiluita în toate domeniile, conform proverbului:,,Vede paiul din ochiul altuia, însă nu vede bârna din ochiul lui” – n.a.), a afirmat că unele partide politice „stau cu ochii pe sondaje!”. Observația aceasta este demnă de cuvintele: “A căuta nod în papură = a căuta sau a găsi cu orice preț greșeli, cusururi acolo unde ele nu sunt; a învinovăți pe nedrept”. Nu e niciun inconvenient în ceea ce privește studierea permanentă a sondajelor de opinie de către candidații partidelor, care să contravină confruntărilor din debutul și desfășurarea campaniei electorale pentru alegerea noilor autorități ale administrației publice locale. Realizarea de sondaje de opinie independente, de către fiecare partid în parte, este extrem de binevenită pentru candidații care speră să obțină o funcție politică în urma votului exprimat de către alegători. Sperăm că din cele peste 18 milioane de români cu drept de vot vor merge cât mai mulți alegători la urne, pe 27 septembrie, pentru a-i vota pe cei mai buni politicieni români.

    Sondajele de opinie, care pot fi realizate de partide chiar și în timpul campaniei electorale, le oferă posibilitatea partidelor politice, și implicit candidaților acestora, să-și ajusteze din mers discursurile politice specifice unei strategii eficiente pentru comunitățile respective. Unii politicieni confundă simplitatea năzuințelor alegătorilor cu confruntările răutăcioase, „pline de lovituri sub centură”, dintre partide, inițiate în timpul campaniei electorale. Alegătorii asistă neputincioși la unele „lupte politice”, care au cu totul și cu totul alte subiecte, străine de voința poporului. Parcă s-ar uita oamenii la un meci de tenis de masă când se „luptă” între ei unii politicieni. Vorba cuiva:,,Spune în campania electorală ce vei face dumneata pentru comunitatea noastră. Nu suntem curioși să ne spui ce nu a făcut fostul primar și consilierii locali!”. Simplitatea năzuințelor alegătorilor cuprinde: majorarea sau redimensionarea salariilor și pensiilor, în funcție de „coșul zilnic”; definitivarea în timp real a unor lucrări de infrastructură stringente; crearea de noi locuri de muncă plătite onorabil și nu la nivel de subzistență; asistență medicală și medicamente la prețuri accesibile; relaxarea fiscală și încurajarea mediului de afaceri; modernizarea învățământului românesc și ancorarea acestuia în cererea existentă în economia de piață; și alte aspecte care se referă la prosperitatea trăitorilor din comunitățile locale. Acestea ar trebui să fie „coordonatele” definitorii ale viitoarelor proiecte, care vor fi derulate de viitorii lideri aleși să gestioneze administrațiile publice locale. Despre aceste năzuințe, care urmează „să prindă viață”, și pe ce bază vor fi implementate, vor să audă alegătorii în campania electorală. Unele „năzuințe” au fost mediatizate și în alte campanii electorale în mod demagogic, dar acestea au rămas la stadiul de PROMISIUNI, iar altele se derulează „în ritm de melc” până și „în ziua de astăzi”. Crearea unor strategii comune eficiente, după încheierea alegerilor locale, de către politicienii români ar putea să răspundă cu succes așteptărilor vitale ale alegătorilor și familiilor acestora. Acum au nevoie alegătorii să le fie îndeplinite anumite năzuințe, nu peste 10 sau 20 de ani!, cum ar fi: salariile și pensiile…

    Până una-alta, asistăm la declarații de presă și la tot felul de discursuri ofensive pe marginea temelor specifice: pandemiei, moțiunii de cenzură, traseismului politic, distrugerii unui partid și multe alte „găselnițe” menite „să abată atenția” alegătorilor de la marile probleme nerezolvate de către unii politicieni, care s-au succedat „la putere” de-a lungul celor 30 de ani, în lamentabila democrație românească. De-a lungul vremii, confuziile și luptele politice, care au luat forme spectaculoase ( proteste de stradă, confruntări publice provocate, care au avut loc între jandarmi și demonstranți, tot felul de incendii neașteptate, condamnări politice nedrepte…- n.a.), au încetinit dezvoltarea socială și economică a României, iar pentru a rezolva unele „năzuințe” ale poporului, politicienii, „diriguitorii” decidenți, s-au refugiat în sfera împrumuturilor externe consistente. Năzuințele poporului român ar trebui să rămână prioritățile de lucru urgente ale politicienilor români și NU dorința acerbă de a deține „Puterea supremă în stat” pentru a sluji mai mult pe Dictatorul din culise „Măria sa Interesul”, fie el de grup sau individual. Iată și darurile Interesului adevărat dedicate țării: „Un om care simte dragostea pentru țară, un om care este decis ca în interesul țării să-și sacrifice propria existență, nu are să se bată în piept cu sentimentul acesta.”- Corneliu Coposu.

    Dumitru Ţimerman



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img