More


    Radu Bura: “Cea mai bună dietă cred că este cea care ți se potrivește!”

    =

    Alimentaţia, ştim cu toţii, este un mod de viaţă. Alegerile pe care le facem zi de zi au un impact semnificativ asupra sănătăţii şi stării noastre de bine. Radu Bura, nutriţionist, ne vorbeşte despre alimentaţia corectă şi sănătoasă care nu trebuie să fie ocazională, ci trebuie să fie integrată într-un stil de viaţă, asigurând astfel starea generală de sănătate şi longevitate.

    Ce înseamnă o alimentație  corectă?
    Subiectul este larg în sfera aceasta, dar o să încerc să fac un sumar: alimentație corectă înseamnă în primul rând limitarea sau chiar renunțarea în “dieta” zilnică a zaharurilor simple, dulciuri, carbohidrați procesați, sucuri carbogazoase, alcool etc.

    Următorul pas ar fi introducerea cât mai multor fructe, legume proaspete și a cerealelor integrale (cabohidrați complecși).

    Un alt important pas ar fi alegerea unei proteine de calitate superioară și aici îmi place să fac o analogie ușor de înțeles: ce are 2 picioare sau nu are picioare e mai bun decât ce are 4 picioare, bineînțeles referindu-mă la proteina de origine animală, dar cu siguranță în recomandările mele apare și proteina de origine vegetală și chiar suplimentele.

    Care dietă este mai bună: cea vegană, cea vegetariană sau cea omnivoră?
    Cea mai bună dietă cred că este cea care ți se potrivește! Cred că, cu cât experimentezi mai mult și ajungi sa-ți cunoști corpul si cerințele lui, cu atât vei înțelege mai bine de ce are nevoie.

    Ideal ar fi de ținut un jurnal și de făcut observații dacă mănânci într-un anumit fel ce se întâmplă, cu cât timp înainte de antrenament îmi pică bine sau nu, ce îmi dă energie sau ce o reduce și așa mai departe. Bineînțeles regulile de bază trebuie respectate, iar apoi planul nutrițional se personalizează în jurul programului persoanei și în funcție de plăcerile culinare.

    Cred cu tărie că nu este vorba despre planul meu și ceea ce vreau eu ca și nutriționist, ci este vorba de a îmbina ce știu că funcționează cu ceea ce-i place persoanei cu care lucrez.

    Este dieta într-adevăr mai importantă decât sportul?
    Hai să-i spunem “stil de viață sănătos” pentru că dacă îi spunem “dietă” lumea o percepe ca și pe o povară, nemâncat, stări de nervozitate și așa mai departe.

    Ca să-ți răspund la întrebare o să spun că depinde de unde te afli în momentul în care decizi că ai nevoie de o schimbare. Ce vreau să spun cu asta este că bineînțeles pentru o persoană supraponderală DA, primul pas ar fi să-și controleze aportul alimentar deoarece kilogramele în plus ar putea fi în dezavantajul ei și mă refer aici la impact când vorbim de sport.

    Văd mulți oameni care supraponderali fiind se apucă de alergat, pe străzi, ciment, suprafețe tari. Ei bine, asta rezultă de multe ori cu dureri de spate, genunchi și articulațiile piciorului, ceea ce va face ca această aventura să fie de scurtă durată.

    Da, alimentația este cea care dă energie, cea care te ajuta să faci ce ai de făcut pe durata zilei și te ajută să scapi și de kilogramele în plus, dar când ai ajuns unde vroiai să ajungi menții cu sport și ca să fiu sincer când te miști destul poți să-ți permiți și mici escapade culinare.

    Trebuie să mănânc cereale ca să fiu sănătos?

    Nimic NU TREBUIE dacă nu-ți place!!!

    Avem nevoie de carbohidrați pentru că ei sunt “benzina” care dă energie și se poate utiliza rapid (50-55% din energia zilnică). Trebuie doar să fii atent la conținutul de zahăr pe care îl conțin cerealele pe care le consumi care în unele cazuri poate fi foarte mult (ex. fulgii de cereale pentru copii).

    Ce tip de alimente ar sprijini o dietă de slăbire?
    Fructe și legume proaspete pe cât posibil, sau abur, gril ori gătite, cerealele integrale și derivatele lor, asta ca să se întrunească o cantitate necesară de carbohidrați. Proteinele așa cum am menționat, pasăre sau pește, fasole, linte, năut, crucifere sau chiar o pudră de proteină în cazul în care nu întrunim necesarul zilnic. Grăsimile nu trebuie să lipsească nici ele din alimentație pentru că ele dau gust și creează o senzație de satisfacție la nivelul creierului. Evident totul în cantități moderate.

    Ce ar trebui să ne intereseze de pe etichetele alimentelor? Calorii, grame de grăsime sau grame de zahăr?
    Nu o să dau nume aici, dar citiți cu atentie conținutul de zahăr pe 100g al produselor pe care le cumpărați și veți fi uimiți.

    Scrie așa: proteine…g, fibre…g, grasimi…g, CARBOHIDRAȚI…g și dedesubt scrie DIN CARE ZAHARURI…g!!! Ei bine “din care zaharuri” ăsta îți spune exact câte lingurițe de zahăr ai pe 100g (fiecare 4g înseamnă 1 linguriță de zahăr) iar dacă stai să le numeri pe durata zilei o să îți dai seama de unde kilogramele în plus.

    Chiar există ceva ce putem numi “superaliment”?
    Da. Le numim așa pentru că sunt foarte bogate în nutrienți în comparație cu alte alimente. Lista este lungă aici, dar o să vă dau câteva exemple ca să înțelegeți de ce sunt numite super-alimente:

    – coacăzele în topul aproape tuturor listelor de superalimente bogate în antioxidanți, ne ferește de boli ale inimii și chiar cancer

    – avocado care conține acizi grași magneziu (1/2 de avocado contine aproximativ 29mg de Mg) folosit in contracția musculară si nu numai.

    – fructele de pădure – mențin creierul sănătos și departe de boala Alzheimer

    – broccoli – micșorează riscul de cancer și alte boli

    – Ceapa și usturoiul protejează inima și reduc tensiunea arterială

    Lista este lungă, astea sunt doar câteva exemple ca să fie un îndemn așa înspre un stil de viață sănătos.

    Care este diferența dintre grăsimea bună și grăsimea rea?
    Ca să fiu cât mai pe înțelesul tuturor hai să zicem așa: folosiți grăsimea vegetală versus cea animală!

    Grăsimea vegetală o găsiți în nuci, semințe de toate felurile, avocado, măsline și orice ulei presat la rece.

    Grăsimea animală în schimb vine bineînțeles de la animale chiar și când mâncam carne, untură, slănină, salamuri și alte produse din această categorie.

    Avem nevoie de grăsime pentru articulații, fluidizarea sângelui, creier (aprox. 60% grăsime), iar din punct de vedere nutrițional dă gust mâncării si creează o senzație de satisfacție.

    Atenție!!! Nu am zis că nu mai avem voie să mâncăm grasime animală, doar că ar trebui să o facem cu măsură.

    Gătirea face alimentele mai puțin sănătoase?
    Evident prin încălzirea lor la temperaturi înalte și pentru o perioadă îndelungată se distrug din elementele care stau la baza unui aliment. Asta nu înseamnă că nu mai putem găti, doar că se pot alterna zilele sau mesele în care mâncam mâncare gătită sau negătită.

    Sunt persoane care urăsc salata. Chiar trebuie să mâncăm verdeață?
    Depinde ce înțelegem prin salată. Eu înțeleg roșii, castraveți, ardei gras, spanac, morcov și așa mai departe. Trebuie evident găsită combinația care să placă, altfel va fi greu de introdus într-un stil de viața sănătos.

    Și da, răspunsul meu este că ar fi bine să mâncam și salată, pentru că are indicele glicemic scăzut (zahăr puțin), produce energie (glucoză) rapid în sânge care se poate utiliza imediat și de ce nu ajută în cazul în care se dorește să se scadă în greutate, dar și în cazul în care se dorește menținerea greutății actuale. Trebuie doar găsită varianta câștigatoare.

    Alcoolul îngrașă?
    Ca să fiu cât mai detaliat uite:
    – 1g de carbohidrați = 4 calorii
    – 1g de proteine = 4 calorii
    – 1g de grăsime = 9 calorii
    – 1g de alcool = 7 calorii
    – 100g de bere = 43 de calorii
    -100g vin = 83 de calorii
    -100g whisky = 250 de calorii

    Acum hai să mai adăugăm o masă copioasă și un desert și faptul că nu mă mișc și stau pe scaun… Cred că ați ghicit deja cu toții răspunsul.

    Raluca Jofi



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img