More


    Ilie Carol Barbul primul subprefect român al județului Satu Mare, după Marea Unire

    - Advertisement -

    Ilie Carol s-a născut la 31 iulie 1883 în Lipău; a fost geamăn cu surioara Elisabeta, care nu a trăit decât până în 18 septembrie 1883. În familia lui Augustin Barbul, mare proprietar de pământ la Lipău și a Wilhelminei Kolbusewski, originară dintr-o familie nobiliară poloneză, părinții gemenilor Ilie și Elisabeta, s-au născut la Lipău, nu mai puţin de 12 copii. O dată cu numirea bunicului său, preotul greco-catolic Chiriac Barbul, în funcția de arhidiacon la Carei (1885), sediul familiei Barbul, a acestei ramuri, s-a mutat de pe Valea Someșului în reședința comitatului Sătmar.

    Începe studiile gimnaziale la Liceul piariştilor din Carei, în primul an diriginte fiindu-i Járvás Mihály, călugăr piarist, care preda limbile latină şi maghiară, precum şi istoria. Ultima clasă de liceu şi examenul de maturitate le absolvă la Liceul de Stat din Baia Mare, fiind coleg, printre alţii, cu Aurel Dragoş, Coriolan Bohăţiel sau Ioan Tibil. A studiat apoi Dreptul la Budapesta, începând cu anul universitar 1903/1904, obţinând licenţa în 1907, iar titlul de doctor în 8 martie 1908. Din acești ani sunt frumoase relatări în memoriile colegului său, Petru Groza.

    Principal organizator al delegaţiei sătmărene care s-a deplasat la Alba Iulia va fi ales printre cei 250 de membri ai Marelui Sfat Naţional Român deşi, din motive de boală, nu a putut fi prezent la Marea Adunare Naţională. Ilie Carol Barbul este iniţiatorul acţiunilor organizatorice în direcţia constituirii noilor organe ale administraţiei româneşti în părţile sătmărene, după decembrie 1918.

    După Unire, ca o recunoaştere a meritelor sale, va fi numit primul subprefect român al judeţului Satu Mare, secondându-l pe fostul său coleg de studenție, Alexandru Rakoczi Filip. Avea să ajungă apoi în două rânduri prefect (1926 și 1938). De asemenea, în perioada interbelică îl vom întâlni în calitate de senator pe listele Partidului Poporului, în Parlamentul României. Apoi, demersurile sale politice vor fi mereu apropiate lui Octavian Goga, alt prieten câștigat în perioada studenției budapestane. În scurta guvernare „Goga-Cuza”, la începutul anului 1938, doi dintre cei 72 de prefecți ai județelor României Mari erau din familia Barbul: Ilie Carol la Satu Mare și Eugen Pavel la Arad. Acea guvernare a durat doar până când „voievodul culturii” a instaurat Dictatura Regală.

    A avut doi copii; Maria, căsătorită cu profesorul de muzică Adrian Demian și Alexandru (avocat). Ca urmare a Dictatului de la Viena, Ilie Carol se refugiază la Arad unde va înceta din viaţă la 6 februarie 1946. Locuia la Arad pe str. Greceanu nr. 2. Locul de veci al lui Ilie Carol Barbul se află în cimitirul „Eternitatea” din Arad, lângă monumentul funerar al notarului Gheorghe Ionescu, socrul fratelui său, Eugen Pavel Barbul (primul director român al B.C.U. Cluj). Gheorghe Ionescu a căzut pradă răzbunării sălbatice a maghiarilor după Marea Unire din 1918, fiind împuşcat pe marginea gropii mormântului, săpată de el însuşi, în oraşul Mezőtur.

    Memoria lui Ilie Carol Barbul rămâne vie până în zilele noastre, faptele sale puse în slujba poporului român sunt încă vii.

    Sursa: dr. Viorel Câmpean

    Nicole Ghișan



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img