More


    O fi sau nu o fi adevărat?

    =

    „Spaţiul public” suntem noi şi instituţiile pe care le reprezentăm „în fiecare zi lăsată de bunul Dumnezeu”. Din nefericire, prietenii noştri de pretutindeni şi de pe „unde-o-nţărcat mutu’ iapa” ies în spaţiul public şi ne vând tot felul de „gogoşi” şi iluzii, ne cred „papă-lapte” şi probabil ne golesc ţara de bogăţiile din subsoluri, „cu acte-n regulă”! Cifrele vehiculate pe posturile de televiziune, care ne prezintă starea mortalităţii din vremea pandemiei sunt înfricoşătoare. Sunt statistice adevărate sau nu sunt adevărate ? Pe net circulă tot felul de informaţii de nu mai ştie omul care sunt adevărate şi care sunt false. Aşteptăm de o vreme încoace, să apară în România o linişte şi o stare de normalitate eficiente după mult trâmbiţata Revoluţie din Decembrie 89. Din nefericire, climatul social este din ce în ce mai tensionat şi pestriţ. Oamenii responsabili sunt extrem de rezervaţi atunci când trebuie să semneze nişte documente, pe motiv că poate-poate cineva tot va găsi ceva în neregulă şi-i vor condamna…, chiar dacă nu sunt vinovaţi. Dacă deschizi televizorul, starea de teamă rezidă din condamnările care se petrec periodic de parc-am fi o „ţară de tâlhari”. Divorţurile, crimele şi modul de viaţă obscen, violenţa din filme şi dezbaterile politice sterile „întunecă zi de zi” liniştea interioară a românilor. Nu mai poţi face diferenţa dintre adevăr şi neadevăr, dintre starea de normalitate şi anormalitate ! O parte dintre cetăţenii acestei ţări nu mai înţeleg nimic din nenumăratele scandaluri politice, în timp ce foarte mulţi tineri cred că aceasta este „starea de normalitate”. Cum e posibil ca în decursul atâtor ani de democraţie să nu fie creat un cadru legal eficace prin intermediul căruia să fie supervizate tot felul de tranzacţii specifice economiei de piaţă ? Cum e posibil să dai voie unor semeni de-ai tăi să o ia pe un drum nesigur, iar apoi să-i aştepţi la capătul drumului cu tot felul de condamnări nedrepte ?

    Iată întrebări care circulă prin ţărişoara noastră pe diferite canale de informare în masă. Din ce în ce mai mult, oamenii au început să tacă, deoarece frica se instalează zilnic în casele şi-n sufletele lor. Oamenii se tem să vorbească între ei, mai ceva, se spune, „ca pe vremea lui Ceauşescu”. Multe informaţii sunt scoase din context, iar apoi sunt interpretare în formule neadevărate, care se lasă apoi cu tot felul de acuzaţii nefondate. Până să demonstreze omul ce e adevărat şi ce nu e adevărat, imaginea sa este terfelită în spaţiul public.

    În ultimii ani am asistat la cele mai josnice „piese de teatru” pe care le-au văzut vreodată românii. Adevărurile şi neadevărurile au fost ticluite după bunul plac al celor care le-au lansat în lume. Am „gustat” cu amărăciune, iar alţii cu bucurie sadică, din replicile ironice şi luptele fratricide politice. Întreprinzătorii particulari de multe ori au fost ignoraţi şi persiflaţi cu invective de tot felul. Se spune că tirul profitorilor este îndreptat împotriva oamenilor de afaceri români, care prin inginerii financiare şi preţuri de dumping intenţionează să-i elimine de pe piaţă. O fi adevărat, nu o fi adevărat ?

    Avalanşa de legi armonizate experimental, după tot felul de modele străine, a tăbărât asupra românilor. Desele schimbări ale Codului Fiscal derutează şi-i pun în dificultate financiară deopotrivă pe investitorii străini şi autohtoni de bună credinţă. Multe din articolele stipulate în legi nu sunt ancorate pe deplin în realităţile sistemului social democratic românesc, motiv pentru care ar trebui amendate. Dacă s-ar ajunge la un sistem economic eficient, în condiţiile economiei de piaţă, care să le confere siguranţă şi stabilitate oamenilor de afaceri, cine oare n-ar da „cezarului ce e al cezarului”? – fără să se mai recurgă la mult „trâmbiţata evaziune fiscală” din zilele noastre! Spun analiştii economici din mediul de afaceri că investitorii români „sunt ţinuţi la respect” nu care cumva să devină concurenţi de temut pentru „invadatorii” ghiftuiţi cu acumulările sălbatice de capital rezultate în urma maximizării profiturilor….O fi sau nu o fi adevărat ? Răspunsul la aceste întrebări le pot da analiştii economici dezinteresaţi, loiali şi experimentaţi, iar viteza de reacţie a decidenţilor din comisiile parlamentare ar trebui să fie scurtă, eficace şi stabilă. Poate că în acest fel se va face diferenţa dintre adevăruri şi neadevăruri, iar speculaţiile şi „şmecheriile financiare” vor fi aruncate „la coşul de gunoi al democraţiei”.

    Dumitru Ţimerman



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img