More


    “Biblioteca, este inima comunității!”

    - Advertisement -

    Fără tăgadă, Biblioteca Județeană este o instituție emblematică pentru comunitatea locală și județeană. Importanța ei rezidă nu doar din unicitate, ci și din colecțiile impresionante de cărți și alte publicații pe care le organizează, gestionează și păstrează pentru a fi puse mai apoi la dispoziția publicului cititor și pentru a lăsa mărturii scrise generațiilor viitoare.

    Ce reprezintă Biblioteca Județeană pentru orașul, județul Satu Mare?
    Prin bazele de date pe care le crează și le dezvoltă în permanență, prin toate instrumentele de informare și documentare de care dispune, dar și datorită profesionalismului și implicării bibliotecarilor, apreciez că Biblioteca Județeană Satu Mare este principalul centru de informare comunitară.
    Biblioteca zilelor noastre este inima comunității, locul în care se întâmplă mereu ceva important și frumos: se crează, gestionează și tezaurizează colecții importante de cărți și alte publicații, se indexează și se clasifică toate informațiile și întreaga cunoaștere a lumii, se crează baze de date și cataloage electronice, disponibile online, se gândesc strategii, obiective pe termen mediu și lung și se caută soluții la diversele probleme, se elaborează proceduri de lucru, regulamente, note interne, referate și se fac o sumedenie de evaluări și rapoarte.
    Bibliotecile, prin colecțiile pe care le dețin, reprezintă veritabile izvoare istorice; aici se scriu istorii, biografii și monografii.
    Biblioteca publică este a tuturor, de la mic la mare; de mult nu mai este un loc exclusivist. Dimpotrivă! Mersul la bibliotecă nu mai reprezintă un lux; este o necesitate și o nevoie generată de dorința de a ști mai multe, de a fi mai bine informați, de a ieși din anonimat, de a intra în contact cu civilizația și cultura universală. Lumea nu poate fi imaginată fără biblioteci!

    Comparativ cu celelalte județe din țară, cum stăm la capitolul volum de cărți?
    Sunt în asentimentul colegilor mei bibliotecari atunci când fac afirmația potrivit căreia valoarea colecțiilor de bibliotecă trebuie apreciată nu din punct de vedere numeric și cantitativ, ci din punct de vedere calitativ. Colecțiile gestionate de biblioteca publică sătmăreană aparțin tuturor domeniilor cunoașterii, fapt ce le conferă un caracter enciclopedic și o vastă adresabilitate, răspunzând astfel nevoilor de informare, studiu și lectură ale tuturor segmentelor de public, de la copii la seniori, de la preșcolari la studenți, masteranzi sau doctoranzi, înglobând toate meseriile, profesiile și preocupările pe care le manifestă societatea contemporană în ansamblul ei. Valoarea colecțiilor noastre este sporită și de documentele aparținând Colecțiilor speciale și fondului de patrimoniu, adevărate comori bibliofile, pentru care multe biblioteci de rang județean din țară ne invidiază.

    Câte cărți deține Biblioteca Județeană Satu Mare la această oră?
    În acest moment sunt înregistrate în evidențele noastre un număr de 432.659 de unități de bibliotecă, reprezentând cărți tipărite, ziare și reviste – atât în format tipărit cât și în format electronic, manuscrise, hărți, alte documente stocate pe suport electronic sau magnetic (CD-uri; DVD-uri, casete audio și discuri), colecții legislative, baze de date etc.

    Ce fel de cărți găsim acolo?
    În completarea celor mai sus, sătmărenii care utilizează serviciile bibliotecii sau cei care intenționează să obțină un permis de utilizator, trebuie să știe cum sunt structurate colecțiile și care este regimul legal de utilizare a acestora. În primul rând, colecțiile uzuale, gestionate de secțiile de împrumut și cele trei filiale de cartier, sunt destinate împrumutului la domiciliile cititorilor, în condițiile stabilite de legi, ordine și regulamente, adică pentru o perioadă de 14 zile calendaristice. În situația în care cititorii vor să păstreze publicațiile împrumutate, din varii motive, pentru mai multă vreme, există serviciul de prelungire a termenului inițial de împrumut cu încă 14 zile, dar nu mai mult de două prelungiri succesive. Acest serviciu nu necesită deplasarea obligatorie a cititorilor la sediul bibliotecii sau al filialei, ci se poate realiza și de la distanță, adică prin intermediul telefonului (0261–711199) ori a poștei electronice (bibliotecasatumare@yahoo.com). Este suficient ca utilizatorii acestui serviciu să comunice bibliotecarului ID-ul permisului de utilizator și punctul de serviciu la care s-a efectuat împrumutul. Bibliotecarul de serviciu identifică, în baza de date, numele utilizatorului, numărul publicațiilor împrumutate și operează prelungirea printr-un simplu click, comunicându-i cititorului noul termen de restituire, acordat în mod automat de către sistemul informatic.
    Documentele și publicațiile aflate în gestiunea Sălii de lectură „Gheorghe Bulgăr” constituie așa-numitele colecții de bază. Aceste documente nu se împrumută la domiciliile cititorilor, ele fiind destinate exclusiv consultării în spațiile bibliotecii, amenajate anume acestui scop. Același regim de utilizare îl au și documentele din cadrul colecțiilor speciale și al fondului de patrimoniu ori cele aparținătoare Depozitului legal de tipărituri.

    Ce vârstă are cel mai mic cititor al bibliotecii, dar cel mai în vârstă?
    Cei mai mici „cititori” ai nostri sunt încă bebeluși. Unii dintre ei nu au doi ani împliniți. Secția de împrumut pentru copii deține un număr destul de mare de cărți potrivite pentru acest segment de public. Sunt acele cărți-jucării, cartonate sau confecționate din materiale textile, fără margini ascuțite, de mici dimensiuni, foarte viu și atractiv ilustrate și care au atașate într-o manieră foarte ingenioasă reprezentări ale unor animale, din pluș.
    Cei mai vărstici cititori sunt nonagenari și le dorim să fie sănătoși, să rămână la fel de activi, să manifeste aceeași pasiune pentru lectură și să treacă de pragul centenarului. Aceștia sunt „obișnuiții” Secției de împrumut pentru adulți și, în pofida vârstei înaintate, dau dovadă de maximă lucididate și rafinament în selecția cărților pe care vor să le lectureze.

    În timpul pandemiei, numărul cititorilor a crescut sau dimpotrivă?
    Efectele negative ale pandemiei au afectat în mod negativ unele aspecte din activitatea bibliotecii. Biblioteca a fost tot timpul deschisă pentru public, cu excepția duratei stării de urgență, perioadă în care majoritatea angajaților au fost în șomaj tehnic. Din cauza restricțiilor și a evoluției cazurilor de îmbolnăviri, în diferite perioade, mai cu seamă pe parcursul anului 2020, prezența cititorilor în spațiile bibliotecii nu mai era atât de numeroasă, cum eram obinuiți înainte de pandemie. Doar 776 de sătmăreni au decis, în anul 2020, să obțină un permis de utilizator, față de 1.704, în 2019. Cu toate acestea, la finalul anului trecut am înregistrat 7.813 de permise valide, însemnând aproape 8% din populația municipiului Satu Mare. Și numărul documentelor împrumutate, în format fizic, a scăzut de la cca 79.500, în 2019, la 46.400, în 2020. Toate documentele care au fost incluse în circuitul lecturii publice, la returnarea lor, înainte de a fi repuse pe rafturi, au fost carantinate pentru o perioadă de minimum cinci zile calendaristice pentru a stopa răspândirea virusului. În schimb, sătmărenii au apelat mai frecvent la serviciile online ale bibliotecii, sporind în mod considerabil numărul acestora: de la 27.500 au crescut la aproape 35.500. Prin intermediul tehnologiei și a comunicării bazate pe IT, bibliotecarii au furnizat aproape 23.000 de informații, peste 4.600 de referințe și bibliografii și aproape 5.150 de pagini scanate, reprezentând documente sau părți din documente solicitate pentru studiu sau lectură.
    Din dorința imperioasă de a respecta cu strictețe măsurile dispuse prin Ordin comun al Ministerului Culturii și Ministerului Sănătății pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2 și pentru asigurarea desfășurării activităților în condiții de siguranță sanitară în domeniul culturii, aproape întreaga agendă a evenimentelor culturale a fost mutată din spațiul fizic în cel online. Sperăm ca situația epidemiologică să se mențină pe o linie descendentă și noile măsuri de relaxare să ne permită organizarea unor evenimente emblematice pentru instituție și la care nu dorim să renunțăm.
    În toată această perioadă bibliotecarii și-au concentrat atenția asupra altor activități specifice, iar beneficiile muncii lor se vor răsfrânge asupra întregii comunități sătmărene: au fost adăugate zeci de mii de noi înregistrări în catalogul electronic, reprezentând tot atâtea titluri și sute de mii de unități de evidență. Concomitetnt se desfășoară un ansamblu de activități care au ca finalitate atașarea etichetelor cu coduri de bare pe fiecare publicație în parte, ceea ce va eficientiza în mod semnificativ relația dintre bibliotecă și utilizator și va diminua timpul de răspuns la solicitările pentru împrumut.

    Sunt multe persoane care dețin carți de care nu mai au nevoie.Ce i-ați îndruma să facă cu ele?
    În condițiile în care spațiul de care dispune biblioteca ar fi îndestulător, parte din cărțile la care sătmărenii vor să renunțe și-ar găsi locul în colecțiile noastre. Acum însă, suntem în situația de a nu ne putea onora această datorie pentru că depozitele bibliotecii sunt ocupate într-o proporție covârșitoare, mult peste standardele recomndate de funcționare și mult peste normativele admise. Abia dacă mai putem identifica spații de expunere și depozitare pentru publicațiile achiziționate din producția editorială curentă. Le propunem sătmărenilor varianta de a identifica biblioteci școlare sau comunale dispuse să primească astfel de donații și care au capacitatea de a le prelucra din punct de vedere biblioteconomic și de a le gestiona în folosul comunităților pe care le deservesc. Ori să se orienteze spre diverșii furnizori de servicii sociale care-i au drept beneficiari pe persoanele fără adăpost.

    Care este cea mai mare satisfacție a unui bibliotecar?
    Fiecare bibliotecar își stabilește propriile lui standarde și aspirații profesionale, în funcție de compartimentul în care își desfășoară activitatea și de specificul muncii.
    Presupun că pe un bibliotecar de la Secția pentru copii îl cuprinde o imensă fericire și mulțumire atunci când realizează faptul că o carte potrivită pusă în mâinile unui copil, la momentul oportun, i-a stârnit acesuia din urmă dragostea de carte și plăcerea lecturii.
    Colegii de la Colecții speciale sunt cu siguranță foarte exaltați atunci când rezultatele muncii lor de cercetare le sunt recunoscute și apreciate sau când descoperă informații și aspecte încă neștiute depre vreo lucrare cu valoare bibliofilă ori despre o personalitate locală.
    Cei care lucrează în compartimentele tehnice (achiziția, prelucrarea și evidența informatizată a colecțiilor) sunt împliniți din punct de vedere profesional atunci când „prind la ofertă” publicațiile necesare dezvoltării colecțiilor și cu un buget limitat reușesc să achiziționeze cărți bune și la un preț accesibil. Și mai cred că sunt mulțumiți atunci când văd crescând numărul titlurilor introduse în baza de date, respectiv în catalogul electronic.
    Însă pe toți ne încearcă marea bucurie a izbânzii atunci când utilizatorii noștri, cei mai mulți sceptici la început, ne devin din „oaspeți ocazionali” „obișnuiți ai casei”, adică atunci când ei simt că biblioteca este a treia lor casă, iar pe bibliotecari îi consideră „oamenii pricepuți la toate” – uneori confidenți, alteori psihoterapeuți, sfătuitori sau pedagogi.

    Care este cea mai valoroasă carte pe care o deține biblioteca județeană și de ce este atât de valoroasă?
    Nu sunt în măsură să apreciez valoarea cărților raportându-mă la unități de măsură exprimate în bani. Și din motive lesne de înțeles nici nu doresc să comit o asemenea imprudență. Fără tăgadă, cele mai valoroase documente pe care le deține Biblioteca Județeană Satu Mare sunt cele cinci incunabule. Unul dintre acestea, Gratianus. Decretum, a apărut la 1 sept. 1486, la Basel în tipografia lui Michael Wensler, cu comentarii aparținând lui Bartholomaeus Brixiensis. Specialiștii și experții în bibliofilie apreciază că este singurul exemplar din România (conform catalogului național de incunabule), existând doar 11 exemplare în lume (potrivit „Incunable Short Title Catalogue” tipărit de British Library). Celelalte exemplare se găsesc în SUA, Olanda, Germania Belgia, Polonia și Ungaria.

    Ce este un incunabul?
    Potrivit definiției bibliologului Virgil Olteanu, incunabulul reprezintă „Carte datând din faza de <<leagăn>> (lat. incunabula) a tiparului, adică de la apariție (cca 1450) până în jurul anului 1500, perioadă în care forma cărții a evoluat de la manuscris la tipăritură, căpătând o înfățișare foarte asemănătoare celei de astăzi prin introducerea foii de titlu, ornamentelor tipografice etc.” (Olteanu, Virgil, Din istoria și arta cărții: Lexicon, București, Editura enciclopedică, 1992, pag. 197).

    Ce se întamplă cu persoanele care uită să returneze cărțile? Ați avut cazuri?
    În cazul în care sunt înregistrate întârzieri față de termenul stabilit pentru restituirea cărților împrumutate, cititorii plătesc o taxă „pe uitare” în valoare de 0,10 lei/zi pentru fiecare publicație împrumutată. Tocmai pentru a evita consecințele generate de depășirea termenului de restituire, am dezvoltat acest serviciu de prelungire a duratei inițiale de împrumut, de două ori consecutiv. Singurul gest pe care trebuie să îl facă cititorii este să anunțe, telefonic sau prin e-mail, biblioteca și să solicite o reînnoire a împrumutului.
    Cu toate acestea, sunt situații în care unii cititori „suferă de amnezie” și uită atât să restituie cărțile, cât și să anunțe intenția de prelungire a termenului, fapt ce determină o creștere considerabilă a valorii taxei „pe uitare” în raport cu durata „amneziei”.
    Valorific această oportunitate și le reamintesc cititorilor noștri că publicațiile bibliotecii sunt „bunuri culturale comune”, aparțin în egală măsură tuturor membrilor comunității, iar împrumutul impune și imperativul de a restitui deținătorului bunul împrumutat. Documentele de bibliotecă sunt achiziționate din bani publici, din contribuția fiecăruia dintre noi, așa că și dreptul de utilizare a acestora trebuie să fie sub semnul egalității. Ori dacă unii cititori își permit să nu restituie la timp publicațiile împrumutate, trebuie să știe că îi pun pe bibliotecari în situații foarte neplăcute atunci când le este solicitat un titlu iar acesta nu este disponibil pentru împrumut, fiind blocat la cititorii uituci. Este o chestiune care ține nu numai de legalitate, ci și de educația, spiritul civic și responsabilitatea fiecăruia dintre noi.

    Când vă mutați în casă nouă?
    Nu sunt în măsură să avansez un termen pentru asta! Oricum, sătmărenii trebuie să știe că va fi un proces de durată. Mutarea a peste 380.000 de publicații – câte sunt acum în evidența secțiilor de la sediul central, care măsoară peste 7.500 de metri liniari de carte și care cântăresc peste 190 de mii de kilograme – nu se poate realiza nici de la o săptămână la alta și nici de la o lună la alta. Și nu doar prin munca exclusivă a personalului de la bibliotecă. Vom avea nevoie de implicarea și susținerea comunității și în acest sens gândim o strategie care să conducă la cele mai bune rezultate.
    La final, îmi permit privilegiul de a mă adresa decidenților și de a le transmite rugămintea – imperioasă – de a pune pe lista priorităților și biblioteca publică din comunitatea lor. Din păcate, bibliotecile sunt mereu lăsate la urmă atunci când se stabilesc bugetele și alocarea de resurse financiare este extrem de mică. Și fac aceste afirmații bazându-mă pe date și cifre reale, furnizate prin intermediul unor instrumente de raportare statistică. Înainte de a stabili bugetul sau de a dispune măsuri de reducere a cheltuielilor ori a schemei de personal din biblioteci, vă rog insistent să inițiați un dialog social deschis cu reprezentanții bibliotecilor: mergeți în biblioteci, ascultați-le necazurile, acceptați-le opiniile, cereți-le să formuleze soluții la problemele identificate și veți avea frumoasa surpriză de a descoperi în bibliotecari parteneri loiali și de nădejde în procesul de guvernare locală.
    Investițiile și intervențiile în cultură și în educația prin cultură nu vor aduce beneficii imediate. Pe termen lung însă, „profitul” va fi valorizat înzecit de către copiii de azi, cei care „mâine” vor fi devenit adulți educați și informați, responsabili, cu spirit civic, indiferent de profesia ori meseria pe care o vor urma, indiferent de sectorul de activitate în care vor alege să profeseze, acasă, în comunitățile lor.
    Paula Horotan, Biblioteca Județeană Satu Mare, director adjunct

     



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img