More


    Pensiile au ajuns… la răscrucea deciziilor politice controversate

    - Advertisement -

    ,,Istoria” pensiilor din România se întinde pe zeci de… ,,kilometri” de promisiuni electorale nesustenabile, declaraţii de presă pompoase, comentarii inutile, analize sterile, măsuri înţelepte pentru ,,gestionarea judicioasă a banului public” şi a refrenului postrevoluţionar:,,Bla-Bla-Bla”. Până se hotărăsc unii ,,şoareci de bibliotecă”, politruci sadea, să mărească pensiile, în urma unei ,,creşteri economice spectaculoase”, ne mor bunicii şi bunicuţele. Capitolul acesta al schimbării Legii pensiilor ar trebui implementat ,,în regim de urgenţă”, nu peste doi ani, fie şi parţial, pentru pensionarii cu pensii mici. Mulţi pensionari trăiesc din pensii modice, din care abia dacă reuşesc să-şi cumpere medicamente şi să plătească utilităţile înjumătăţite, iar pe alocuri multe dintre acestea lipsesc ,,aproape cu desăvârşire”. Se vorbeşte la modul generic ,,de noua lege a pensiilor”, care ,,va intra în vigoare în anul 2023”, iar speculaţiile şi comentariile, negative sau pozitive, curg de-a valma în spaţiul public. De pildă, nu au fost supuse dezbaterii publice şi ale variante ale modernizării Legii pensiilor.

    Am selectat câteva repere de referinţă stipulate în Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, referitoare la noua lege a pensiilor, desigur, cu propunerile aferente: ,,…aplicarea unei majorări a punctajelor anuale acordate oamenilor care optează să rămână în activitate după vârsta standard de pensionare până la vârsta de 70 de ani. Stagiul complet de cotizare nu va mai fi folosit în noua formulă de calcul a pensiei. Mecanismul de indexare a pensiilor să fie format din 100% inflația anuală și 50% din creșterea anuală a salariului mediu brut pe economie. Acordarea pensiei minime va fi condiționată de testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau ale familiei acesteia. Contribuțiile la Pilonul II (în prezent 3,75%) vor crește, în acord cu prevederile strategiei fiscal-bugetare, pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen lung. Procesul de evaluare a dosarelor de pensie aflate în plată a început în februarie 2021 și urmează să se deruleze pe o perioadă de cel mult 18 luni”.

    Pe un post de televiziune a apărut la un moment dat, într-o seară fără lumina dătătoare de speranţă, un Domn sceptic, care a spus că e posibil ca : ,,…peste 10 ani ( alţii spun că după 15 ani – n.a. ) nu vor exista bani suficienţi pentru fondul de pensii”. Isteţul ,,Domn’ proroc” nu a oferit publicului larg, în special pensionarilor şi românilor, care urmează să se pensioneze, nicio speranţă, nicio strategie de creştere a veniturilor la bugetul de stat, care va contracara această posibilă situaţie penibilă în care s-ar putea afla, peste 10 ani, românii ajunşi la vârsta senectuţii. Nu-i destul că foarte mulţi pensionari sunt bolnavi, că s-au confruntat în ultimul an cu spaimele pandemiei Covid-19, că-i foarte greu să-ţi gestionezi cheltuielile vieţii zilnice din pensii mici…iată că mai apare în spaţiul public şi câte-un astfel de ,,Baobau”, care-i sperie pe mulţi dintre pensionarii din România. Dacă şi dacă sunt semne clare că sistemul de pensii va intra în colaps peste aproximativ 10 ani, atunci măcar să le fie oferite viitorilor pensionari, care încă mai lucrează acum în sistemul de stat sau privat, anumite alternative complementare sistemului de pensii de stat.

    Din unele statistici reiese faptul că 1 din 4 români, care are vârsta peste 65 de ani, trăieşte la limita sărăciei, în timp ce coşul zilnic, pentru un trai decent, ar fi de aproximativ 2.600 de lei. În România trăiesc aproximativ 5,1 milioane de pensionari, din care 1,9 milioane au pensii de 1000 de lei, iar 26.000 au pensii de peste 5000 de lei. Pensia medie este de aproximativ 1.335 de lei. Se spune că: ,,Cea mai mică pensie din România este de 100 de lei, iar cea mai mare de 79.000 de lei. Sigur, aceste cifre sunt aproximative, iar ele se schimbă în funcţie de dinamica vieţii sociale. În anumite situaţii, după cum se poate observa, pentru unii români viaţa lor este un calvar, dacă luăm în considerare pensiile extrem de mici. Sunt şi alţi pensionari privilegiaţi, care beneficiază de pensii mai mari în funcţie de contribuţiile pe care le-au avut lunar la fondul de pensii. Există şi angajaţi care afirmă că din salariile lor plătesc pensiile actuale. Actualii pensionari au plătit la rândul lor, când au fost activi, sume importante de bani pentru a avea astăzi o pensie lunară modică sau consistentă.

    Din unele informaţii ale Ministerului Finanţelor reiese că: ,,În 2020, veniturile din contribuţiile pentru bugetul asigurărilor sociale au fost de 68,2 mld. lei, iar cheltuielile de 81,5 mld. lei. Rezultă, prin urmare, un deficit de 13 mld. lei (faţă de unul de 2,6 mld. lei în 2019). Cum oamenii nu pot fi lăsaţi fără pensie, deficitul a fost acoperit prin sume transferate din bugetul de stat, sume colectate din taxe şi impozite. Finanţele numesc profund greşit aceste cheltuieli cu pensiile drept <asistenţă socială> când, de fapt, ele înseamnă banii oamenilor, care au contribuit o viaţă întreagă la bugetul de pensii…”. Pe bună dreptate, atunci unde sunt banii pensionarilor, care ,,au cotizat la stat”, în ultimii 30 de ani, pentru fondul de pensii? Bla-Bla-Bla… ,,Vom trăi şi vom vedea” , sperăm, cum se va finaliza noul sistem de pensii din România.

    Dumitru Țimerman



    ULTIMELE ȘTIRI

    Latest Posts

    spot_img
    spot_img